Macedonia din perspectiva Greciei

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est. Regiunea are aproximativ 550.000 km² și o populație de circa 53 de milioane de oameni.Numele regiunii provine de la Munții Balcani, care încep din răsăritul Serbiei și travesează centrul Bulgariei. Caracteristica specială a Balcanilor ține de istoria zbuciumată și adeseori violentă a zonei precum și de relieful muntos. Regiunea a fost de-a lungul timpurilor la frontiera marilor imperii, fiind teatrul a numeroase războaie, invazii, cuceriri, revolte, confruntări între imperii, din timpul Imperiului Roman și până la ultimele Războaie din Iugoslavia.Tendințele manifestate în zonă pentru împărțirea în entități politice și militare rivale au dus la consacrarea termenului de "balcanizare", care sugerează violența, rivalitatea religioasă, confruntările etnice și sentimentul de hinterland. Date fiind conotațiile de mai sus ale termenului "Balcani", mulți oameni preferă să folosească în locul său termenul Europa de Sud-est. Acesta din urmă este din ce în ce mai des folosit. Astfel, o inițiativă a Uniunii Europene din 1999 este denumită Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-est, iar în 2003 ediția on-line a ziarului Balkan Times se redenumește Southeast European Times. Fiind de natură pur geografică, termenul "Europa de Sud-est" include, teoretic, și România, Republica Moldova și Ucraina.

În general se consideră că țările care fac parte din Balcani sunt:

- Albania 100%

- Bosnia și Herțegovina 100%

- Bulgaria 100%

- Grecia 100%

- Muntenegru 100%

- Republica Macedonia 100%

- Serbia 73%(inclusiv provincia Kosovo) 80%

- Croația 49%

- Slovenia 27%

- România 9% (de fapt, doar 6% din teritoriul României este balcanic)

- Turcia 5%, (partea europeană) numită uneori Rumelia sau Tracia Răsăriteană

Regiunea balcanică a fost prima zonă a Europei în care a început să se cultive pământul în neolitic. Practicile cultivării grânelor și a creșterii turmelor de animale au fost aduse în Balcani din Orientul Mijlociu prin Anatolia și s-au întins către vest și nord, în Panonia și Europa Centrală.

În antichitatea pre-clasică și antichitatea clasică, regiunea a fost locuită de greci, iliri, paioni, traci și alte grupuri antice. Regiunea a fost cucerită mai târziu de Imperiul Roman, cultura romană și limba latină impunându-se în zonă, în condițiile în care o bună parte a rămas sub influența elină. În timpul evului mediu, Balcanii au devenit teatrul de luptă dintre bizantini, bulgari și sârbi, fiecare încercând să obțină controlul asupra acestei regiuni cheie.

Până la sfârșitul secolului al XVI-lea, Imperiul Otoman a devenit forța stăpânitoare în zonă, deși leagănul puterii turcești se afla în Anatolia. În ultimii 550 de ani, datorită frecventelor războaie otomane în Europa duse în această zonă, ca și datorită izolării Imperiului Otoman față de curentul principal al dezvoltării economice, (reflectată prin schimbarea centrului de greutate politic și economic din Levant către Oceanul Atlantic), Balcanii au devenit partea cea mai slab dezvoltată a Europei.

Națiunile balcanice au început să-și recâștige independența în secolul al XIX-lea, iar în perioada 1912 – 1913, o alianța zonală, Liga Balcanică, a învins Turcia în războaiele balcanice, reducându-i teritoriul european la ceea ce este azi. Primul Război Mondial a izbucnit în 1914 datorită asasinării Arhiducelui Franz Ferdinand de Austria în Sarajevo, capitala Bosniei.După Al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică și comunismul au jucat un rol foarte important în Balcani. Pe timpul Războiului rece, cele mai multe țări ale regiunii au fost conduse de guverne pro-sovietice.

În ciuda faptului că aveau guverne comuniste, Republica Socialistă Federală Iugoslavia (în 1948) și Albania (în 1961) au ieșit din sfera de influență sovietică. Iugoslavia, condusă de Mareșalul Josip Broz Tito (1892–1980), după ce, la început, a propus, ca mai apoi să respingă unirea într-o federație a slavilor de sud cu Bulgaria, a căutat să strângă relațiile cu țările capitaliste vestice, ajungând, în cele din urmă, să se alăture mai multor țări din lumea a treia în Mișcarea de Nealiniere. Pe de altă parte, Albania s-a apropiat de Republica Populară Chineză, apoi, în cele din urmă a adoptat o poziție izolaționistă.Singurele țări necomuniste din zonă erau Grecia și Turcia, care erau (și sunt și în ziua de azi) membre ale NATO.

La sfârșitul secolului trecut, regiunea a fost afectată de conflictul armat din republicile fostei Iugoslavii, care au avut ca rezultat intervenția forțelor NATO în Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Republica Macedonia. Statutul regiunii Kosovo și a etnicilor albanezi au rămas probleme nerezolvate până în ziua de azi.Țările balcanice controlează direct culoarul european terestru dintre Europa Occidentală și Asia de sud-vest (Asia Mică și Orientul Mijlociu). În zilele noastre, țările balcanice au atitudini prietenoase față de UE și SUA.

Grecia este membru al UE din 1981, Slovenia și Cipru sunt din 2004, iar România și Bulgaria au devenit membre ale UE în 2007. Croația este așteptată să devină membră a acestei organizații în curând, dar datorită lipsei de cooperare cu Tribunalul Internațional pentru Crimele de Război din Fosta Iugoslavie pentru prinderea generalului Ante Gotovina, admiterea ei a fost amânată. Turcia a cerut să fie admisă în 1963, dar nici până azi negocierile nu au început, deși s-au semnat unele înțelegeri. Bulgaria, Slovenia și România au devenit membre NATO din 2004.Toate celelalte țări și-au exprimat dorința să intre, în viitor, în UE

Conflicte in peninsula balcanica

Dupa cum spuneam, caracteristica specială a Balcanilor ține de istoria zbuciumată și adeseori violentă a zonei.Inca din antichitate, violentele au fragmentat aceasta regiune, rivalitatea in acea perioada manifestandu-se intre Grecia, Macedonia si triburile de traci prezente aici.Poate cel mai cunoscut si mai controversat conflict in Peninsula Balcanica in antichitate a fost cucerirea Greciei de catre Imparatul macedonean Alexandru Macedon.Grecia Antica cunoscuta in istorie drept “leaganul civilizatiei europene”, oamenii Eladei avand marea capacitate de a deschide drumuri noi în economie, filosofie, știință, artă etc.