Litoralul Romanesc al Marii Negre - Resurse Turistice

Extras din referat Cum descarc?

Litoralul romanesc al Marii Negre. Potential turistic -valorificare. 
Potentialul balnear si de agrement al zonei litorale, a dus la dezvoltarea puternica a turismului si a industriei hoteliere. Cuprinsa intre paralele 44o25' si 43o45' latitudine nordica, zona litoralului romanesc se afla pe aceleasi coordonate geografice cu localitati europene precum Split, Rimini, San Remo, Monaco, Nisa, Avignon. Zona litorala concentreaza circa 40% din capacitatea de cazare a Romaniei, cu peste 112 000 locuri de cazare (din care 75 000 in hoteluri) si atrage circa 15% din numarul anual al turistilor, dar reprezinta peste 25% din totalul innoptarilor. Din punct de vedere al duratei medii de sedere, turismul litoral ocupa locul 2 dupa cel balnear (din alte statiuni decat cele de pe litoral). Astfel, in ciuda caracterului sezonier (iunie-septembrie), zona litorala constituie un reper semnificativ al turismului romanesc. 
In perioada sa de maxima atractivitate turistica, litoralul romanesc al Marii Negre era vizitat anual de peste patru milioane de turisti din care circa un milion erau turisti straini, fiind cotat in categoria valorilor turistice mondiale. Dupa 1990, cifra turistilor interni si externi a scazut constant in prima parte a intervalului cu circa 35-40%, dupa care a urmat o lenta redresare, in anul 2000, numarul vizitatorilor in zona litorala apropiindu-se de 700 000 (cifra turistilor straini ramanand insa la cote scazute). Trebuie remarcate insa cel putin doua schimbari profunde in structura turismului litoral din ultimii 10-12 ani: reducerea duratei medii de sedere si scaderea puternica a numarului turistilor straini.
Dezvoltarea turistica a zonei litorale a inceput la sfarsitul secolului XIX-lea si inceputul secolului XX-lea cand apar primele statiuni balneo-climaterice, Eforie, Techirghiol, Mamaia, Mangalia. In perioada interbelica, dar mai ales, in deceniile 6 si 7 ale secolului XX, capacitatea de cazare si amenajarile turistice de-a lungul celor 70 km ale zonei costiere dintre Capul Midia si Vama Veche, a sporit considerabil. Pe langa oferta de cazare din reteaua standardizata (hoteluri, moteluri, casute, campinguri etc.), in localitatile litorale s-a dezvoltat o adevarata ,,industrie" a locuirii in sistem ,,pensiune" la localnici, cu precadere in asezarile rurale (Schitu, Costinesti, 2 Mai, Vama Veche), dar si in orase. Aceast sistem s-a perpetuat si dupa 1990, fiind insotita de o dezvoltare a constructiilor de tip pensiune din sectorul privat (dezvoltari semnificative in acest sens la Agigea, Eforie Nord, Costinesti, 2 Mai).
In afara turismului estival si balnear, litoarlul ofera si alte forme specifice precum turismul pentru copii si tineret (in taberele de la Navodari, 2 Mai si Costinesti), turismul stiintific, de afaceri, cultural si sportiv. In ultimii ani, schimbarile de tip comportamental la nivelul clientelei turistice au redus importanta turismului de masa organizat in favoarea altor forme precum turismul de tranzit, de sfarsit de saptamana sau profesional.
Factori naturali ai litoralului romanesc ofera conditii dintre cele mai favorabile, prin prezenta unor plaje intinse, a unor conditii climatice agreabile si prin existenta unor namoluri terapeutice. Factorul principal al cadrului natural este actiunea curativa a Marii Negre. Prin salinitatea si varietatea sarurilor minerale (sodiu, clor, iod, brom, magneziu) pe care le contine, insotita de un regim dinamic specific, ea joaca un rol important in balneoterapie. In ceea ce priveste temperatura apei, aceasta este mult mai ridicata decat a altor mari si oceane, prezentand, in raport cu atmosfera ambianta, o constanta termica. Plajele intinse, cu nisipul fin si orientarea spre est, asigura o insolatie diurna de peste 11 ore in lunile de vara. Suma anuala a insolatiei are o durata medie 2 286 ore la Constanta si 2 426 la Mangalia. Alti factori de cura mai sunt namolul terapeutic, apele minerale mezo-termale, nisipul marin si nu in ultimul rand bioclimatul marin. 
Tarmul marii, falezele inalte sau in trepte din anumite zone, lacurile litorale si padurile din sudul zonei reprezinta resursele naturale principale, care sustin turismul litoral, carora li se adauga valorile antropice, culturale reprezentate de cele peste 200 de monumente istorice din regiune (143 numai in municipiul Constanta). 
O mentiune aparte necesita plajele intinse ale zonei litorale cu forme variate, care permit sa sa se distinga doua tipuri: tipul de plaja deschisa (localizate in micile golfuri unde curentii litorali reusesc sa depuna cantitati mari de nisip, ca de exemplu la Mamaia, Agigea, Belona, Midia) si tipul de plaja inchisa, incadrata de promotorii si faleze (Mangalia, Eforie Nord, Eforie Sud, Constanta).
Principalele plaje existente la Litoralul Marii Negre
Denumirea Suprafata (ha)
Midia port 6,7
Midia 67,5
Mamaia 58,0
Tataia 3,6
Trei papuci 2,8
Modern 5,3
Agigea 3,7
Eforie Nord 12,6
Eforie sud 4,0
Tuzla 4,0
Costinesti 12,0
Neptun 12,0
Comorova 1,6
Mangalia Nord 35,8
Mangalia 22,0
2 Mai 34,4
Total 286
Sursa: Date de la Ministerul Turismului, 1996
O caracteristica a plajelor litorale este coboararea in mare cu pante line, ceea ce favorizeaza baile in mare si mersul prin apa, proceduri de mare valoare terapeutica.
Plajele au, in general, latimi de 400-500 m la Mamaia si Techirghiol si de 50-200 m in rest , inregistrandu-se, insa, anumite particularitati morfologice.
Astfel, de-a lungul sectorului de tarm cuprins intre Capul Midia si Cap Singol (Navodari, Mamaia, Constanta), plajele emerse (de la tarm spre uscat) sunt relativ late, iar cele submerse (de la tarm catre larg) au pante mici, nisipul cochilifer are o granulatie mai fina (mai mult de 53% cu granulatie cuprinsa intre 0,25 si 0,0625 mm, in zona mediana a plajei, cea de interes pentru folosinta turistica), iar transportul longitudinal de sedimente a fost practic blocat prin dezvoltarea porturilor Midia si Constanta.
Plajele din nordul orasului Constanta sunt alcatuite dintr-un nisip fin cu un continut scazut de carbonat de calciu. 
Plajele din sudul orasului Constanta sunt alcatuite dintr-o mixtura de nisipuri fine si medii, care au luat nastere din cochiliile distruse de valuri si din faramarea blocurilor de calcar in compozitia carora se gaseste un bogat continut de carbonat de calciu. Intrucat arealul unor plaje s-a dovedit insuficient, s-a trecut la unele amenajari de ordin hidrotehnic prin construirea de diguri perpendiculare in forma literei T sau Y, care contribuie la acumularea aluviunilor si la largirea plajelor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Litoralul Romanesc al Marii Negre - Resurse Turistice.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!