Lacul Brates

Lacul Brates

Brateșul este una din cele 5 ape care formează pentagonul lichid care mărginește orașul:Dunărea,Siretul,Prutul şi Chineja.

În cele mai multe dintre ipoteze privind geneza Brateșului se considera că el este un fost golf marin desprins din Marea Tetys de frământările Munților Hercinici şi de aluviunile danubiene;o altă variantă identificată Brateșul cu un fost liman al Prutului,rezultat prin colmatarea cu aluviuni a celor trei guri prin care râul se descărca în Dunăre.

Si numele sau pare a avea o legatura cu raul Prut,in vechime acesta numindu-se si Brutus,de unde Brutis sau Brates,existand si varianta data de Dimitrie Cantemir,in care Brates vine de la vechiul Brythologi sau cea de la Brataci data de negustorii venetieni probabil la inceputul Mileniului I d.H.,cu referire la broaste/batracieni din lac.

Oricum,Bratesul-ecosistemul cu ape statatoare de la confluenta Prutului cu Dunarea,avea in 1917 cca 27000 ha(Onea, E., 1959),el intinzandu-se si in Lunca Prutului si mult spre nord,aproape de Foltesti.

Prin lucrarile hidrotehnice executate intre 1927-1931,a fost redusa zona inundabila a Bratesului,fiind izolate de rambleul caii ferate Galati-Reni,baltile Badalanului,Zaton,Somova,Scurta,Derlea,cca 500 ha,aflate pe malul stang al Dunarii,iar prin digul de compartimentare Sivita-Prut,au ramas pe uscat 7718 ha din incinta Bratesului de Sus,destinata exclusiv lucrarilor agricole.

Cealalta parte Bratesul de Jos,era un complex lacustru permanent de 7400 ha(Gastescu P., 1971) iar in unii ani datorita viiturilor de pe Prut,la o cota de 4,5hg(hidrograde) ajungea la o suprafata de 7800 ha(Vasilescu, G., 1985). La acest luciu de apa se mai adaugau 3000 ha pasuni si 2800 ha flora dura(Vasilescu, V., 1995).

In acea perioada complexul de ape Brates era alcatuit din numeroase componente acvatice si terestre,asa cum rezulta din unele marturii scrise(Chirila, A., 2000).

Pe langa cele 7400 ha luciu de apa,Bratesul cuprindea si numeroase „unitati acvatice naturale”.

Balti:Babele,Butnaru,Dadova,Daduvel,Gauroaia,Liscanu,Nisipuri,Plutnita,Porcaroaia,Rotunda, Scarisoara,Strambele,Tinosul,Vizoiu.

Japse: Aristita,Babele,Baba Rusanda,Bucium,Cornilor,Curvei,Derlea,Fetii,J.lui Marcoci,Nisa,Plutnita,Racul,Somova,Speia,Tatarului,Tinda,Tinosu,Scurta,Zaton.

Bratesul ce incepea la sud de digul Sivita,configurat in harta de lucru in teren a Prefecturii Covurlui din 1934,era alimentat cu apa din Prut prin garlele Pietrosu si Ghimia,ambele prevazute cu constructii hidrotehnice,baraj respectiv stavilar prin care se regla cota de retentie a apei in lac. Un loc secundar in mecanismul de alimentare a Bratesului il indeplineau garla Noua care prin japsele Nisipuri si Rotunda comunicau cu Bratesul prin garla lui Marcu.

Un debit permanent destul de mic il aducea in Brates paraul Chineja,denumit uneori si Covurlui,care insa sporea numai in urma precipitatiilor,la care se adaugau importante cantitati de aluviuni colectate de pe vaile bazinului sau hidrografic.

Accidental,apele din Prut patrundeau in Brates si prin japsa Dadova si garla Florentului.

Din Dunare,apa patrundea in Brates pe la gura Prutului si apoi prin privalul Ghimia dar si pe sub cele 3 poduri duble,rutier si C.F.R. ,Galati-Reni,prin japsa Somova si garlele Scurta,Tochilele si Derlea,ce se descarca in Brates in punctul Hatas.

Au existat insa alte nenumarate garle,adevarate vase comunicante prin care baltile si japsele comunicau cu Bratesul sau intre ele.

Au fost garlele, Belciugul Mare(intre Prut si balta Dadova), Belciugul Mic, Boiereasca, Bostanul, Bulboaca, Bursucul, Butucul Mare, Butucul Mic, Chetroasa, Chicita, Cioculeasa, Closcuta, Cojocarului, Curcubetea, Covurlui, Danalita, Darlei, Derlea, Flamanzilor, Florentului, Gainii, Gauroaia, Gemenii, Lungului, Morii. Mlajeru, Necsoaia, Neagra, Petroasa, Pietrii, Painii, Placinta, Plutnita, Potcoava, Poteca Basarabenilor, Poteca Linului, Potarnichea, Prutetu, Porcaroaia, Postei, Plopu, Racu, Radului, Repedea, Sleaul vacilor, Trifesti, Traianului,Topileana,

Vidra, Vlaca, Zavoaia.

Unele garle erau legate de numele cuiva,fiind atribuite lui: Danga, Graur, Iftene, Chirila, Gheorghe, Eremia, Marcu, Pascu.

A doua mare interventie care a condus la reducerea suprafetei luciului Bratesului, s-a desfasurat intre anii 1947-1949,prin realizarea lucrarilor de izolare a lacului de lunca inundabila si cursul raului Prut.

Configuratia lacului la sfarsitul acestei campanii este redata in urmatoarea harta ce reflecta situatia din teren la nivelul anului 1950,conform Atlasului cadastrului apelor,vol I,1964.

In anul 1962,incepe a treia interventie de modificare antropica a Bratesului,lacul transformandu-se intr-o pepiniera de 320 ha si un polder de 2120 ha,avand ca rol principal atenuarea viiturilor de pe paraul Chineja si secundar activitatea de piscicultura-o crescatorie carpicola intensiva. Primul an de exploatare intensiva a fost in 1969,iar lucrarile de amenajare complexa s-au finalizat in anul 1971,Bratesul capatand conturul din urmatoarea harta ce cuprinde reteaua hidrografica a Judetului Galati la scara 1:200000 editata de Consiliul National al Apelor intre 1979-1980.