Italia

Italia a devenit stat-națiune în 1861, când cea mai mare parte a statelor Peninsulei au fost unite de regele Victor Emanuel al II-lea din dinastia de Savoia. O contribuție însemnată la unificarea Italiei au avut-o contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al regatului, și generalul Giuseppe Garibaldi. Roma a rămas încă un deceniu capitală a Statului Papal, devenind parte a Regatului Italiei la 20 septembrie 1870, data unificării complete a Italiei.

Situată pe malul fluviului Tibru, în partea centrală a țării, Roma este capitala Italiei. Cunoscută și sub denumirea de Caput mundi (Capitala lumii), Citta Eterna (Orașul etern) sau, pur și simplu, l 'Urbe (Orașul), este o capitală europeană modernă și cosmopolită. Întregul centru istoric al Romei se află sub protecția patrimoniului mondial UNESCO.

Roma, a fost transformată într-o capitală modernă în anii 1920-1930, fiind centrul administrativ, cultural și de transport al Italiei. Colosseumul, Columna lui Traian, Bazilica Santa Maria Maggiore, Bazilica Sf. Petru, Capela Sixtină, Fontana di Trevi, Panteonul, Fontana dei Fiori, Forul lui Augustus și Forul lui Traian, Arcul lui Costantin, Piazza Venezia, Piazza Navona, Muzeul Capitoliului, Capitoliul, Palatul Montecitorio, Forul Imperial, Forumul Roman, Bazilica Santa Francesca Romana, Piazza di Spagna, Bazilica, Piața Trinita dei Monti sunt doar o parte dintre obiectivele turistice ale capitalei Italiei.

Italia este așezată în milocul bazinului Mării Mediteaniene , ocupând Peninsula Italică, mai multe insule și o parte continental, în nord, cuprinzând Câmpia Padului și versantul sudic al Munților Alpi. Spre continent se învecinează cu Franța, Elveția Austria și Slovenia.

Țărmurile Italiei sunt mărginite de mai multe mări și au numeroase golfuri, peninsule, strâmtori și insule.

Italia are o suprafață de 301. 340 km² , uscat 294.140 km2, apă 7.200 km2 și o populație de 60,4 milioane de locuitori cu o densitatea a populației 198.55 locuitori/km².

Țara este împărțită în 20 de Regiuni, dintre care 15 au "statut obișnuit" si 5 au "statut special" (Sicilia, Sardinia, Trentino-Alto Adige, Friuli Venezia Giulia, Valle d'Aosta), statut funcție de caracteristicile etnice/de tradiție, geografice și lingvistice. Cele 20 de regiuni italiene sunt împărțite în provincii, acestea fiind în număr de 110. Provinciile la rândul lor sunt subdivizate în comune (în jur de 8.094). Așezarea geografică face ca Italia să aibă așa numita „climă mediteraneană”, partea de nord fiind însă mai apropiată de clima specifică zonei temperat-continentale.

Cele 20 de regiuni ale Italiei sunt:Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia, Lazio, Liguria, Lombardia, Marche, Molise, Piemonte, Puglia, Sardinia, Sicilia, Toscana, Trentino-Alto Adige, Umbria, Valle d’Aosta, Veneto.

Principalele 10 orașe, funcție de numărul de locuitori (după ultimele date statistice furnizate de ISTAT, la data de 28 februarie 2011), sunt: Roma 2.866.761 locuitori, Milano 1.348.685 locuitori, 1.326.734, Napoli 972.468 locuitori, Torino 889.974, Palermo 671.696, Genova 585.407, Bologna 387.554, Firenze 382.950, Bari 325.487, Catania 314.300 locuitori.

Relieful este determinat de două lanțuri muntoase majore: Alpii și Apeninii. Munții Alpi sunt situați în partea de nord, au formă curbată și se împart întrei mari grupe: Alpii Occidentali în partea de vest,care au vârful Mont Blanc - 4807 m; Alpii Cerntrali în nord; Allpii Orientali în partea de est. În epoca glaciară au fost acoperiți de ghețari.

Între Alpi și Apenini se întinde câmpia Padului, străbătută în partea centrală de la vest la est, de râul Pad, care adună apele din regiunile montane vecine.

Munții Alpi se impun prin numeroasele stațiuni montane pentru sportulri de iarnă ,unele cu o dotare tehnică dintre cele mai moderne și cu accesibilitate ușoară dinspre Austria (cu 4 căi de acces transalpin) si Elveția (cu 7 artere rutiere si pe cale ferată ).Cele mai multe stațiuni se grupează în Alpii Dolomitici (63) intre care celebra Cortina d’Ampezzo (1231 m),Maso Corto(2004 m),Merano (1880 m),Maransa Alba (1480 m) si faimoasa Valle d’Aosta ,important nod de comunicție intre Italia si Franța (prin celebrul tunel de sub Mont Blanc de 11,5km si prin teleferic),sau Elveția (prin tunelul Marele St.Bernhard de 5,8 kilometri ),cu șase stațiuni :La Trinite(1367 m), Courmayer(1228 m),La Thuile Breuil-Cervinia (2006 m),Champoluc și două parcuri naționale și europene:Grand Paradiso(459 kmp),și Cogne. Insăși Aoste se remarcă prin obiective turistice : vestigii romane, catedrală , muzeu.

Munții Apenini formează structura principală a Peninsulei Italice, prelungindu-se peste strâmtoarea Messina, în nordul Insulei Sicilia. În partea centrală a Apeninilor, denumiți Abruzzi, cele mai mari altitudini se apropie de 3000 m. (Gran Sasso - 2914 m.)

Regiunile colinare (dealuri, podișuri, depresiuni și înălțimi submontane) mărginesc munții și lasă, spre regiunile de coastă, locul unor mici câmpii litorale. Vulcanii reprezintă un fenomen deosebit al Peninsulei Italice. Cei mai cunoscuți vulcani sunt Vezuviu (1.277 m.), lângă Napoli și Etna (3.323 m.), în Sicilia.

Clima Italiei este determinată de poziția sa geografică în mijlocul bazinului Mării Mediteraniene, în partea de nord a Munților Alpi ( care formează o barieră greu de trecut pentru masele de aer rece) și de desfășurarea în latitudine. Elementele cele mai vizibile sunt predominarea climatului mediteranean și scăderea accentuată a temperaturii medii anuale de la sud la nord.

Pe o suprafață restrânsă Italia are mai multe tipuri de climă: climat alpin carecteristic Munților Alpi la altitudini de peste 3000 m, cu ierni lungi, reci și precipitații bogate, mai ales sub formă de zăpadă;

Climat continental, submediteranean, în Cămpia Padului, regiunile colinare și pe pantele munților Apenini; climat mediteranean, cald și relative umed; climat semiarid în interiorul Siciliei.

Denumirea oficială a țării este Republica Italiană, iar forma de guvernământ este de Republică Parlamentară democratică. Constituția a fost adoptată în decembrie 1947 și a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948. Prin Constituție s-a consfințit crearea celor trei Puteri: Parlamentul bicameral - Camera Deputatilor (Camera dei Deputati) și Senat (Senato della Repubblica), Putere executivă - Guvern (condus de Premier care este și Președintele Consiliului de Miniștri) si Puterea Juridică - Justiția. Șeful statului este Președintele Sergio Mattarella, ales în februarie 2015 pe o perioadă de 7 ani.