Regiunea pentru care vor fi prezentate conditiile climatice se afla in sud-vestul Transilvaniei. Este reprezentata de o dubla unitate depresionara de contact, marginita la nord de versanti uneori abrupti dar si domoli ai podisurilor Hartibaciului si Amnasului, in timp ce la sud este marginita de versantii puternic inclinati ai Muntilor Cibinului. Depresiunea Sibiului este o subunitate din Depresiunea Colinara a Transilvaniei, fiind catalogata ca o depresiune peritransilvana sudica.
Clima Depresiunii Sibiului, ca de altfel si clima oricarei regiuni de pe suprafata terestra, este rezultatul interactiunii complexe dintre radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si suprafata activa-subiacenta, la care se adauga influenta din ce in ce mai accentuata a activitasii antropice.( S. Ciulache, 1997).
In randurile de mai jos vor fi analizate urmatoarele aspecte: radiatia solara, circulatia generala a atmosferei, suprafata activa subiacenta, temperatura aerului, temperatura solului, umezeala aerului, nebulozitatea, ceata, fenomenele orajoase, precipitatiile atmosferice, stratul de zapada, viscolele, chiciura si poleiul si vantul.
Radiatia solara constituie sursa energetica primara a dezvoltarii proceselor geofizce si biologice. Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale componentelor bilantului radiativ si caloric asigura rezolvarea unui sir de probleme practice si teoretice,deosebit de importante. Ca si pentru alte zone, in Depresiunea Sibiului valorile si regimul radiatiei solare sunt influentate de conditiile specifice ale reliefului si circulatiei maselor de aer care influenteaza la randul lor nebulozitatea si durata de stralucire a Soarelui. Astfel, se inregistreaza o continua crestere a valorilor intensitatii radiatiei solare incepand cu luna decembrie si incheind cu iulie, si o scadere continua inversa. Contrat asteptarilor, luna cu cea mai mare intensitate a radiatiei solare este iulie si nu iunie, datorita nebulozitatii medii ridicate din acesta luna. Decembrie este luna cu intensitatea minima inregistrata datorita nebulozitatii ridicate ce duce la o scadere a stralucirii Soarelui. Din cele prezentate mai sus rezulta ca evolutia anuala a intensitatii radiatiei globale se afla in raport direct proportional cu evolutia duratei stralucirii Soarelui si invers proportional cu evolutia nebulozitatii. Este evident, deci, ca incalzirile episodice, care au loc in timpul iernii, se datoreaza advectiilor calde dinspre sud si sud-vest si nu unor cresteri ale intensitatii radiatiei globale.(S. Ciulache, 1997). In urma masuratorilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca pe fiecare centimetru de suprafata orizontala din Depresiunea Sibiului sunt reflectate, absorbite si consumate 115,45kcal anual, ceea ce influenteaza intr-o mare masura clima din aceasta zona.
Ileana Patru, Liliana Zaharia, R. Oprea (2006), Geografia fizica Romanie. Clima, Ape, Vegetatie, Solurii, Editura Universitara, Bucuresti
Ileana Petru, M. Ielenicz (2005), Geografia fizica a Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti
S. Ciulache (1997), Clima Depresiunii Sibiu , Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
