Impactul natural

Extras din referat Cum descarc?

Schimbarile globale ale starii mediului. Analiza trendelor de temperatura in ultimul secol a demonstrat o crestere a temperaturii aerului in diferite zone ale Republicii Moldova. Totodata, exista o tendinta naturala spre scadere a umi-ditatii mediului de viata, care se agraveaza si prin impactul antropic (secarea zonelor umede, canalizarea si distrugerea luncilor raurilor mici), ce duce la degradarea populatiilor de plante si animale specifice acestor habitate. O situatie critica pentru Republica Moldova este micsorarea excesiva a invelisului verde natural prin extin-derea masiva a suprafetelor de terenuri agricole. Consecintele acestor fenomene sunt xerofitizarea si saracirea invelisului vegetal, inclinarea acestuia spre o infatisare ecologica sudica (stepizare). 
Una din schimbarile evidente in ecologia unui sir de specii, legate de poluarea termica tehnogena a bazinelor acvatice, incalzirea globala a climei, este sporirea componentei specifice (cu 10-15%) si numerice a pasarilor, in special, a celor acvatice in perioada de iarna. Insa aceste fenomene nu sunt studiate suficient in Republica Moldova. 
Introductia, invazia (interventia) si hibridarea. O amenintare a diversitatii plantelor si animalelor autohtone, in unele cazuri, este influenta relatiilor concurente intre speciile introduse pe teritoriul republicii, pe de o parte, si speciile din flora si fauna spontana cu o plasticitate scazuta, pe de alta parte. Exemple ale acestor relatii de excludere reciproca intre speciile de plante si animale sunt: 
o substituirea prin concurenta a speciilor forestiere autohtone de catre artarul american; 
o excluderea treptata a cerbului comun de catre cerbul-cu-pete si populatia hibrida; 
o excluderea prin concurenta a nurcii europene de catre nurca americana si dihorul-de-padure. 
4.2. Impactul antropic asupra bio-diversitatii in diferite sectoare social-economice 
a) Informatie generala. Cele mai semnificative schimbari ale starii florei si faunei Republicii Moldova s-au produs si se mai produc ca rezultat al impactului antropic direct (vanatul, nimicirea animalelor, colectarea nereglementata a plantelor), precum si indirect (prin distrugerea sau schimbarea habitatelor naturale). Printre factorii care influenteaza nociv asupra florii si faunei sunt: gospodarirea intensiva cu extinderea si valorificarea agricola a noilor teritorii naturale; ameliorarea prin secare a zonelor umede si exploatarea terenurilor ameliorate; schimbarea cursurilor raurilor mici; nerespec-tarea tehno-logiilor de folosire a pesticidelor si ingrasa-mintelor; poluarea ecosistemelor naturale cu deseuri industriale; braconajul; deranjarea animalelor in perioada de reproducere. Situatia se agraveaza si din cauza lipsei de cunostinte ecologice necesare si a iresponsabilitatii populatiei, ineficientei parghiilor legislative si economice, care ar stimula activitatile de protectie a mediului. Din cauza distrugerii si fragmentarii landsafturilor, s-au intensificat si calamitatile naturale. Consecinte catastrofale au ploile torentiale si alunecarile de teren, in urma carora sunt distruse mii de case si alte constructii. 
b) Planificarea teritoriala si urbanizarea. Poluarea mediului cu surse provenite din orase si centre industriale afecteaza considerabil eco-sistemele raurilor. Deversarea in ele a apelor reziduale provoaca eutroficarea excesiva a lor cu deformarea ulterioara a componentei specifice a florei si faunei. Ca rezultat al eutroficarii s-au dezvoltat puternic algele cianofite ce provoaca fenomenul ,,inflorirea apei" - o adevarata calamitate pentru raurile si bazinele de apa artificiale. 
O alta sursa de poluare a ecosistemelor riverane este scurgerea de suprafata (de la ploi si topirea zapezii) de pe teritoriile urbane (anual cca 200 mii tone de substante poluante), apa patrunzand in rauri fara a fi purificata, continand un complex de substante suspendate, produse petroliere si metale grele. Conform datelor Serviciului Hidrometeo si publicatiilor stiintifice, aceasta scurgere sporeste poluarea apelor cu 20-40% mai mult in comparatie cu sectoarele in amonte ale raurilor. 
Consecinte grave pentru mediul Republicii Moldova cauzeaza deseurile, care se acumuleaza anual in volum de 5,5-6,0 mln tone. Stocarea nereglementata a deseurilor, lipsa tehnologiilor moderne de neutralizare, reutilizare, nimicire, inhumare a lor etc. si managementul nesatisfacator contribuie in continuare la agra-varea situatiei ecologice, starii sanatatii populatiei si a biodiversitatii spontane. 
c) Agricultura. Utilizarea intensiva a teritoriului este un factor care influenteaza esential asupra diversitatii biologice a ecosistemelor. Terenurile agricole ocupa cca 2560 mii ha, ceea ce alcatuieste 75,6% din teritoriul tarii, in care ponderea araturii constituie cca 70%. Activitatea economica a schimbat esential structura spatiala, componenta si particularitatile functionale ale invelisului vegetal al teritoriului republicii. 
Activitatea agricola nechibzuita a dus la crearea unor terenuri agricole uniforme imense, cu agrofitocenoze omogene, care se caracte-rizeaza printr-o diversitate biologica joasa. Aceasta situatie, indeosebi, este caracteristica pentru perioada postbelica de intensificare si specializare a agriculturii. Largirea suprafetelor campurilor, sporirea cantitatii de ingrasaminte, introducerea tehnologiilor industriale de prelucrare a pamantului nu numai ca au schimbat structura landsafturilor, dar si au dus la lichidarea ecotopurilor naturale din teritoriile agricole. Ultimele erau unicele formatiuni (oaze) naturale, care pastrau


Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul natural.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!