Iași

Orasul se afla pe raul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut. Se intinde pe sapte coline, cu altitudini variind intre 40 in Lunca Bahluiului si 400 m in Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Tatarasi si Galata.

Orase apropiate

Vaslui (70 km S)

Husi (96 km SE)

Targu Neamt (100 km V)

Botosani (130 km NV)

Suceava (150 km NV)

Piatra Neamt (150 km V)

Focsani (220 km SV)

Galati (250 km S)

Brasov (300 km SV)

Bucuresti (400 km S)

Istoric

Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oara intr-un privilegiu comercial emis in 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Legendele insa plaseaza intemeierea Iasilor in timpuri imemoriale, cand domnul Tarii Moldovei striga un cioban pe nume Dediu, sa iasa din coliba lui sa vorbeasca cu stapanul Tarii Moldovei, astfel: Iesi pana afara sa vorbim ceva!; astfel, ar fi ramas numele targului pe care domnul voia sa-l intemeieze pe locurile strabatute de ciobanii lui Dediu. Din punct de vedere istoric, numele reflecta, dupa parerea unor specialisti, prezenta aici a unui grup de alani, ce purtau si numele de "iasi". Un numar mic de istorici considera ca anul 1395 ar fi momentul atestarii orasului, aceasta data fiind gasita inscriptionata in biserica armeneasca din centrul vechi.

Multe din evenimentele importante din istoria romanilor s-au petrecut la Iasi, capitala Moldovei, timp de trei secole (1564-1862). Aici si-au avut permanent sau temporar resedinta Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu, Vasile Lupu si alti straluciti voievozi ai Moldovei. Desi a cunoscut multe momente de cumpana (a fost jefuit si incendiat de tatari si cazaci si a suferit mari distrugeri in al doilea razboi mondial), Iasii au renascut de fiecare data, devenind astazi un oras modern.

Topografie

Orasul vechi se afla cuprins intr-un patrulater delimitat de actualele strazi Stefan cel Mare (Ulita Mare), Alexandru Lapusneanu, Independentei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna si Grigore Ghica (Ulita Ruseasca), nucleul orasului aflandu-se in zona Palatul Culturii (curtea domneasca) si str. Costache Negri (Ulita Veche).

Orasul nou s-a extins in toate directiile, cuprinzand in prima faza (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sararie, Ticau, Tatarasi, Ciurchi, Galata si partial Nicolina si Pacurari; in a doua faza (secolul XX), au fost incluse cartierele Pacurari (partea noua, de vest), Nicolina (partea noua, de sud, azi numita CUG), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Dacia si Gradinari, la acestea adaugandu-se Zona Industriala. Orasul are ca suburbii cateva mini-orasele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate inca asezari rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezinta ca asezari urbane: Dancu, Tomesti si Lunca Cetatuii. Tendinta urbana este de extindere a Iasilor, urmand ca aceste localitati sa fie incluse in oras (zona metropolitana), alaturi de alte cateva sate: Paun, Barnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului si Breazu. In urma exploziei fenomenului constructiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localitati sunt astazi practic unite cu orasul.

Transporturi si comunicatii

Reteaua de strazi a orasului continua pe cea din evul mediu, asigurand un trafic fluent, cu exceptia orelor de varf, cand numarul tot mai mare al masinilor duce la producerea unor ambuteiaje (mai ales in intersectiile din centru). Transportul in comun este asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze si maxi-taxi. La nivel local si central, se discuta tot mai insistent planul realizarii unei sosele de centura, care sa preia traficul greu din oras. Iasii sunt nod feroviar (linii spre Vaslui, Ungheni, Targu Frumos, plus ramificatii spre Harlau si Dorohoi) cu statie de triaj la Socola. In oras sunt trei gari: Gara Centrala Iasi (Iasi si Iasi Nord), Nicolina si Socola. In partea de rasarit a orasului se afla Aeroportul International, modernizat recent.

Populatie

sec. XVIII: cca. 30.000

1859: cca. 50.000

1900: 78.000

1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 romani, 34.662 evrei, 980 germani, 918 rusi, 543 maghiari, 505 poloni, 340 tigani, 170 armeni, s.a.

1992: 345.000

2002: 321.580 (la care se adauga cca. 50.000 flotanti)

Structura etnica a populatiei, potrivit recensamantului din 2002:

romani: 98%

romi: 1,2%

alte nationalitati: 0,8%

Populatia dupa religie, conform recensamantului din 1930:

ortodocsi: 63.023 (61,26%)

mozaici: 35.465 (34,47%)

romano-catolici: 3.178 (3,08%)

lutherani: 356 (0,34%)

greco-catolici: 190 (0,18%)

Populatia dupa religie, potrivit recensamantului din 2002:

ortodocsi: 92,8%

romano-catolici: 4,7%

alte religii: 2,5%

Cartiere

nord: Copou, Ticau, Crucea Rosie, Sararie, Podul de Fier

est: Tudor Vladimirescu, Tatarasi, Oancea, Ciurchi, Metalurgie, Aviatiei, Zona industriala

sud: Bularga, Bucium, Socola, Frumoasa, Podu Ros, Dimitrie Cantemir, Nicolina 1, 2 si 3, CUG 1 si 2, Galata 1 si 2, Podul de Piatra

vest: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Tigarete, Dacia, Pacurari, Canta, Pacuret

Institutii si locuri

Iasii sunt orasul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru in limba romana si al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ticau).

In oras, pe dealul Copoului, se afla cea mai veche universitate din Romania, Universitatea din Iasi, numita azi si Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Intemeiata in 1860