Hazarde oceanografice

Hazardele sunt fenomene care apar intamplator in urma careia se inregistreaza pierderi omenesti, materiale dar si modificari ale scoartei terestre.

In functie de fenomenul care le declanseaza, pot fi:

Naturale;

Antropice.

Hazardele oceanografice cuprind hazardele generate de valurile de vant sau de cutremure (tsunami), de banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor, de producerea fenomenului El Nino, de ridicarea nivelului Oceanului Planetar.

a) Valurile eoliene puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigatie si au un impact insemnat asupra coastelor. In unele situatii este realizat un spectru de interactiune in care se combina energia mai multor valuri, cu inaltimi de 8-10 m, a caror rezultanta este deosebit de periculoasa pentru ambarcatiuni si pentru platformele petroliere marine( de ex. cele din Marea Nordului).

b) Tsunami sunt valuri uriase provocate de seisme. Ele sunt foarte periculoase pentru populatia din regiunile de pe coastele oceanelor. Oamenii de siinta incearca sa prevada producerea lor, pentru a le limita consecintele.

Pericolul unui tsunami:

Fenomenul numit tsunami este in general urmarea unui seism: apa deplasata brusc de miscarile crustei, poate produce valuri cu o inaltime de 30 m. Asa se explica faptul ca Japonia, tara cu o seismicitate foarte puternica, este in mod special expusa acestui risc.

Originea unui tsunami:

Seismele submarine si toate deplasarile importante care au loc pe fundul oceanului au ca efect impingerea brusca a coloanei de apa de deasupra. Miscarea se propaga in ocean sub forma unei unde care are o viteza de 700-800 km/h.

In larg, aceasta unda poate trece neobservata, fiindca valurile pe care le produce nu ating mai mult de un metru. Dar cand unda ajunge in apropierea tarmurilor, datorita adancimii reduse, valurile sunt din ce in ce mai inalte si se abat asupra malurilor, maturand tot ce le sta in cale. Uneori, marea se retrage, apoi revine in forta. Valurile succesive strivesc sau imping spre interiorul uscatului oameni si vite, ambarcatiuni si case, apoi, cand se retrag, aspira victimile si daramaturile.

Efecte catastrofale:

Un tsunami produce multe victime: in 1755, in Portugalia, un seism urmat de un tsunami a provocat 20000 de morti. In Alaska, in 1964, un seism a spart rezervoarele de petrol, care au luat foc. Un val imens, plin de petrol arzand, s-a napustit asupra unui sat, inghitind cladiri de trei etaje. In fata unui tsunami singura scapare este fuga. Navele se departeaza de tarmuri, iar populatia se refugiaza spre locuri inalte.

O supraveghere internationala

In prezent, tsunami provoaca mai putine victime, deoarece 23 de natiuni din jurul Pacificului coopereaza pentru a supraveghea in permanenta adancurile marilor, in special cu ajutorul seismografelor. Rezultatul masurarilor este transmis prin satelitul GEOS la centrul de control international din Hawaii. Cand se produce un seism submarin, semnalul de alarma transmis chiar in minutele urmatoare permite evacuarea pupulatiei inainte de sosirea unui tsunami.

c) Oscilatia Sudica - El Nino