Hazarde Naturale, Antropice și Tehnologice

I. HAZARDELE NATURALE sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele, care au o influenta directa asupra vietii fiecarei persoane, asupra societîtii si a mediului înconjurator, în ansamblu. Cunoasterea acestor fenomene permite luarea unor masuri adecvate pentru limitarea efectelor – pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si distrugeri ale mediului – si pentru reconstructia regiunilor afectate. Hazardele naturale pot fi clasificate în functie de diferite criterii, cum ar fi: modul de formare (geneza), durata de manifestare, arealul afectat etc.

În functie de geneza, hazardele naturale se diferentiaza în: hazarde endogene si hazarde exogene.

A. HAZARDELE ENDOGENE sunt generate de energia provenita din interiorul planetei, în aceasta categorie fiind incluse eruptiile vulcanice si cutremurele.

Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul înca din Antichitate. Fenomenele vulcanice sunt acele manifestari în care magma, sub forma de lava, însotita de gaze si vapori fierbinti, ajunge, prin eruptie, la suprafata pamântului. Exploziile la unii vulcani determina si nasterea bombelor si a cenusii, provenite din sfarâmarea conului si racirea lavei. Istoria umanitatii a consemnat, în cronici si documente, peste 2500 de eruptii din care 2000 în centura Pacificului.

Vulcanismul este reprezentat prin gama fenomenelor legate de ivirile de lava (eruptii, explozii, cutremure) si are o mare raspândire pe glob. Vulcanii au fost denumiti dupa zeul roman al focului Vulcanus. Pe Pamânt exista cca. 1300 vulcani activi, adica erup cu regularitate, sau au erupt cel putin o data în ultimii zece mii de ani. Daca nu s-a întâmplat acest lucru, vulcanul este numit adormit, iar daca

nu a erupt de peste 25.000 ani, se poate considera stins.

Dintre vulcanii activi cunoscuti pe glob, 2/3 se gasesc în centura circumpacifica, cunoscuta si sub numele de Centura de Foc a Pacificului. Restul sunt în zona Antilelor, Mediterana Europeana, Marea Rosie si Oceanul Indian. Repartitia lor coincide cu marile arii de seismicitate ale planetei.

Este cunoscuta eruptia Vezuviului – care a intrat în istorie ca una dintre cele mai violente catastrofe vulcanice. La 24 august 79 e.n. în miezul verii, când orasele erau animate de vizitatori si plajele pline, la orele 13, vulcanul a declansat o formidabila explozie. Pompeiul a fost acoperit cu un strat gros de 7-9 m de cenusa, lava si piatra ponce. Au pierit 25.000 de oameni. Atunci si-a pierdut viata si marele naturalist roman Pliniu cel Batrân.

Vulcanul Etna – este unul dintre cei mai activi vulcani ai planetei. El este situat pe coasta Orientala a Siciliei. Înaltimea medie ajunge la 3200 – 3300 m, fiind variabila în functie de eruptii. Istoria a consemnat peste 140 de eruptii, cea mai cunoscuta fiind cea din 1669 când au fost acoperite cu lava 15 asezari, decedând peste 15.000 de oameni. Cea mai recenta eruptie din 25 dec. 1985 a fost însotita de cutremure care au atins 7 grade pe scara Mercalli.

Cercul de foc al Pacificului este nu numai cea mai activa zona seismica de pe glob, ci si vulcanica. Doua treimi din numarul vulcanilor pacifici se afla în sectorul insular din Pacificul occidental (Indonezia, Filipine, Japonia, Kurile si Kamceatka), iar cealalta treime pe tarmul estic al oceanului (America de Nord, Centrala si de Sud). Arhipelagul indonezian, cuprinde 20% din vulcanii activi ai provinciei circumpacifice. Din cei 167 vulcani existenti, 70 sunt în activitate, iar restul, stinsi. Acest arhipelag este cel mai lovit de astfel de catastrofe.

Mexicul, America Centrala, zona Caraibilor constituie o alta zona de intens vulcanism (El Salvador, Costa Rica, Guatemala, Nicaragua, Antilele Mici).

Vulcanii activi prezinta un pericol permanent pentru localitatile din apropiere, pentru caile de comunicatie si terenurile agricole de pe versantii acestora. Pe Terra se înregistreaza anual circa 50 de eruptii vulcanice, dintre care 5% produc victime si mari distrugeri materiale.

Cel mai eficient mod de aparare împotriva efectelor eruptiilor vulcanice consta în luarea unor masuri pentru evitarea concentrarii asezarilor omenesti pe conurile vulcanilor activi sau în apropierea lor. Pentru localitatile amplasate la poalele vulcanilor activi sunt stabilite planuri speciale de alertare si evacuare rapida a populatiei, în acest scop fiind amenajate locuri speciale de primire a populatiei si de acordare a primului ajutor ranitilor.