Geologia Zonei Externe a Subcarpatilor intre Valea Teleajenului - Valea Prahovei

Extras din referat Cum descarc?

Pentru a stabili elementele caracteristice, modelul mecanic si a prevedea evolutia alunecarilor de teren este necesara realizarea studiului geologic si geomorfologic detaliat, cunoasterea conditiilor de alcatuire, a modului de formare si de evolutie a versantilor.
Constitutia litologica joaca un rol determinant pentru localizarea si evolutia alunecarilor de teren, indeosebi in zonele colinare, montane si cu structura geologica complexa, asa cum se inscriu si perimetrele cu alunecari de teren din judetul Prahova.
Din punct de vedere geologic, depozitele cercetate au fost incadrate in Panza de Tarcau si Avanfosa interna.
Elemente structurale ale zonei studiate
1. Panza de Tarcau
Zona de studiu este, in cea mai mare parte, acoprita de depozitele ce apartin Panzei de Tarcau, depozite paleogene in facies de flis si neogene in facies de molasa (Grujinski, 1972).
Panza de Tarcau este o unitate geotectonica plurifaciala apartinand Moldavidelor, ce grupeaza mai multe digitatii (Dumitrescu, 1952) si care afloreaza aproape continuu intre granita de nord a tarii si pana imediat la vest de valea Ialomitei (Sandulescu, 1984).
Panza de Tarcau marcheaza cel mai amplu sariaj din Carpatii Orientali ce incaleca, in lungul ei, peste depozitele avanfosei.
Limita sa interna este marcata de urma planelor de sariaj ale Panzelor Audia si Macla, cele mai estice unitati ale Moldavidelor interne.
Limita externa a Panzei de Tarcau, reprezentata de urma planului de incalecare a acesteia peste Unitatea Cutelor Marginale sau chiar peste Unitatea Subcarpatica, poate fi urmarita pana in valea Buzaului de unde, spre vest, este acoperita de succesiunea molasica neogena a avanfosei carpatice.
Deformarea succesiunilor sedimentare si sarierea acestora sunt legate de paroxismele a doua faze tectogenetice :Styrica Veche, intre-burdigaliana, cand s-a produs dezlipirea sedimentarului de pe soclul lui primar si Styrica Noua, intra-badeniana, care a dus la deplasarea acestui sedimentar peste cel al Cutelor Marginale sau chiar a Unitatii Subcarpatice (Marunteanu, 2001).
Unitatile Panzei de Tarcau sunt, in principal, constituite din depozite de flis cretacic si paleogen, in cadrul caruia se asociaza, la diferite nivele, formatiuni pelagice sau bituminoase (Sandulescu et al., 1995).
Formatiunile molasice, ce apartin Miocenului inferior si mediu (in special), constituie umplutura unor cuvete post-tectonice, dintre care cele mai reprezentative sunt cuvetele Drajna si Slanic.
Aspectul tectonic al al Unitatii de Tarcau este destul de complicat, fiind format din mai multe structuri majore constituite din cute secundare, adesea faliate longitudinal si transversal. Depozitele celor doua faciesuri oligocene (Pucioasa-Fusaru si Gresia de Kliwa) sunt acoperite discordant de depozite neogene.
In cadrul sinclinalului Drajna, depozitele neogene se gasesc in umplutura unei zone ce reprezinta prelungirea spre vest a subunitatii marginale separate de I.Dumitrescu et al. (1970-b) la sud de semifereastra Vrancei. La vest de valea Teleajenului se schteaza un anticlinal (anticlinalul Bughea) ce are la nord-vest terminatia sinclinalului Drajna, iar la sud-est de el sinclinalul Trestioara Varbilau.
Sinclinalul Drajna este afectat de numeroase falii longitudinale si transversale, dintre care cea mai importanta este falia Drajna (Grujinski, 1972).
Sinclinalul Slanic, suprapus peste flisul extern, prin depozitele post-tectonice pe cale le cuprinde, reprezinta cel mai fidel efectele generatiilor de cutari mai noi asupra panzei de Tarcau.
Sinclinalul Slanic este situat intre structurile Slon si Smeuret-Homoraciu-Prajani, in umplutura sa gasindu-se depozite neogene. Depozitele neogene au in baza gipsurile inferioare ce stau discordant peste depozitele paleogene cutate ante-Neogen. La este de Valea Mare, sinclinalul Slanic este o cuta normala, aplecata spre nord-vest, cu flancul sud-estic puternic inclinat sau vertical. La vest de valea sus-mentionata, sinclinalul Slanic devine o cuta deversata spre sud-est, in valea Prahovei redevenind normal, drept. Intre valea Teleajenului si falia Piatra Verde, in zona axiala a sinclinalului Slanic se gasesc numeroase cute secundare, adesea faliate longitudinal.
Intre faliile verticale, transversale Piatra Verde si Scurtesti, cuta este puternic cazuta, ceea ce a permis mentinerea aproape completa a depozitelor badeniene. Sinclinalul Slanic este afectat de doua falii longitudinale, dintre care cea mai importanta este falia Tancava, cu compartimentul nordic ridicat. Aceasta falie, in sectorul estic al cutei, este axiala, in timp ce spre vest se deplaseaza la nord-vest de ax. A doua falie longitudinala, normala, afecteaza flancul sud-estic al al sinclinalului. Pe faliile transversale Piatra Verde, Scurtesti si Pietriceaua, orientarea directiei stratelor si cutei se modifica puternic si brusc, devenind mai apropiata de est-vest. La vest de Slanic Prahova, sinclinalul Slanic se aseaza oblic pe structurile ante-neogene (Grujinski, 1972).
2. Avanfosa interna
Avanfosa este depresiunea molasica ce se formeaza la marginea sistemelor cutate in stadiul final al evolutiei lor. Ea are doua zone, cea externa, necutata, suprapusa in general platformelor din fata lantului orogenic si cea interna, cutata, suprapusa elementelor deformate ale acestuia. Incadrarea panzei subcarpatice ca o unitate a moldavidelor restrange simtitor avanfosa, atat ca areal, cat si ca dezvoltare temporala. 
Avanfosa interna, cutata, se dezvolta din valea Ramnicului Sarat spre sud si vest. Limita interna a avanfosei in zona studiata e reprezentata prin conturul de eroziune al depozitelor miocen superioare-pliocene. Acestea acopera discordant elemente mereu mai interne din cuprinsul Moldavidelor incepand de la paralela Alunis-Cosminele spre vest. Limita externa a avanfosei interne este marcata de o flexura, in parte reprezentand imbracarea frontului de incalecare a faliei pericarpatice.
Cele mai noi depozite implicate in deformari sunt cele pleistocene inferioare, iar tectogeneza este cea valaha. Deformarile valahe sunt cantonate numai la exteriorul Carpatilor, limitate in dezvoltarea lor la segmentul cuprins intre falia intramoesica, la vest si prelungirea faliei Peceneaga-Camena, la nord.


Fisiere in arhiva (3):

  • Geologia Zonei Externe a Subcarpatilor intre Valea Teleajenului - Valea Prahovei.doc
  • Geologia Zonei Externe a Subcarpatilor intre Valea Teleajenului - Valea Prahovei
    • Geologia Zonei Externe a Subcarpatilor intre Valea Teleajenului - Valea Prahovei.doc
    • repart.alun.virste.xls

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!