Franța și Muntele St Michel

Franta, situata in V Europei are vecini pe Belgia, Luxemburg, Germania, Elvetia, Italia, Monaco, Marea Mediterana, Spania, Andorra, Oceanul Atlantic si Marea Manecii.

Are o suprafata de 543 965 km patrati si populatia de 59 329 000 locuitori.

Densitatea populatiei este de 109,1 locuitori / km patrat.

Capitala

Paris, oras situat in partea central-nordica a Frantei, pe fluviul Sena, in aval de confluenta acestuia cu Marna.

Asezare a tribului celtic al parisilor, apoi, dupa cucerirea Galliei de catre Caesar, oras roman, Parisul devine in 508 capitala regatului franc al lui Clovis. Capitala, din 987, si principalul centru economic, politic si cultural al Frantei medievale si moderne, istoria Parisului se identifica cu cea a tarii; de Paris sunt legate revolutiile din 1789, 1830, 1848. In sec. XVII - XIX orasul se impune ca o metropola culturala a Europei.

Cel mare centru economic, Parisul concentreaza circa 1/2 din activitatea comerciala si financiara si circa 1/4 din industria tarii. In regiunea Parisului se produc automobile, avioane, electronica, produse petrochimice, medicamente, parfumuri, confectii, mobila fina. Cel mai mare nod de comunicatii al Frantei, una din placile turnante ale traficului aerian continental, Parisul este legat printr-o retea TGV de principalele orase franceze, precum si de Londra (prin Eurotunel) si Bruxelles. In prezent Parisul este o adevarata metropola culturala a lumii: 13 universitati cu peste 300 000 studenti, Academia Franceza, Academia de Arte Frumoase, Academia de Stiinte, biblioteci, zeci de asociatii si societati stiintifice si culturale, prima societate de profil din lume, edituri renumite, circa 60 teatre, circa 50 mari muzee printre care si Louvre.

Monumente: catedrala Notre-Dame, complexul Louvre, Palatul Elysee (azi, resedinta presedintelui tarii), Arcul de Triumf, Domul Invalizilor (ce adaposteste si mormantul lui Napoleon), Edificiul Operei, Bazilica Sacre Coeur, centrul cultural Georges Pompidou, noul edificiu al Bibliotecii Nationale.

Natura

Cea mai mare tara (ca suprafata) din Europa Occidentala, cu 2 fatade maritime (Oceanul Atlantic si marile adiacente in V si Marea Mediterana in SE) Franta are un relief variat: in SE, intre lacul Geneva si Marea Mediterana, Alpii Francezi, cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari, vai, custuri, lacuri), cu altitudinea sub 3000 m in Alpii Maritimi si peste 4000 m in Alpii Savoiei; in SV, la granita cu Spania, muntii Pirinei, semeti si ei, iar in E muntii mai scunzi si mai vechi, Jura si Vosges; acestora li se adauga regiuni colinare si podisuri - Ardenii in NE, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice, in partea central-sudica - precum si bazine si culoare depresionare (bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhonului, campia Alsaciei) si campii litorale.

Clima este temperata in cea mai mare parte a teritoriului, cu nuante oceanice tipice in V si tot mai estompate catre E. Doar in S, catre Marea Mediterana, climatul este subtropical, cu vanturi reci, locale - mistralul si tramontanul - care pot compromite recoltele de citrice.

Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale si orientata spre Oceanul Atlantic si spre Marea Mediterana. Exista multe lacuri, mai mari fiind Geneva, Le Bourget, Grandlieu si Annecy.

Vegetatia include 6000 de specii comune domeniului temperat, din care 200 sunt endemice. Peste 1/4 din teritoriul Frantei este acoperit de paduri temperate (stejar, fag, conifere), mai intinse in muntii Vosgi, Jura si Alpi; in insula Corsica dominant este maquisul mediteranean. Landele nisipoase din SV au fost, in timp, impadurite cu pin. Fauna este relativ bogata, alaturi de speciile zonei temperate europene intalnindu-se specii tipice climei mediteraneene sau aclimatizate.

Populatia

Francezii reprezinta 94,45% din populatia Frantei pe cand strainii reprezinta numai 5,55% din populatia tarii. Dintre straini: portughezi (580 800), algerieni (540 273), marocani (457 777), italieni (212 023), spanioli (175 195), turci (169 046) si tunisieni (159 599).

Diviziuni administrative

96 departamente grupate in 22 regiuni; potrivit autoritatilor franceze sunt incluse in statul francez alte 4 regiuni monodepartamentale, 4 teritorii de peste mari si 2 colectivitati teritoriale; unele tari nu recunosc un asemenea statut anumitor teritorii, considerandu-le teritorii dependente.

Limbile

Limba oficiala este franceza, limba materna a majoritatii populatiei Frantei face parte din familia indo-europeana, ramura romanica, grupul galoromanic. A avut evolutia cea mai divergenta fata de latina dintre limbile romanice si totodata are cea mai mare proportie de imprumuturi vechi germanice dintre limbile romanice. Este atestata din 842 prin "Juramintele de la Strasbourg". Limba literara s-a dezvoltat mai ales dupa sec. XIV, pe baza dialectului din jurul Parisului. In 1539, in toate actele publice si private a devenit obligatorie folosirea francezei in locul latinei . Sec. XVII este perioada fixarii structurilor lingvistice. Franceza se scrie cu alfabetul latin, cu numeroase consoane duble si grupuri de litere, accente si trema pe vocale, sedila.

Franceza a fost, timp de cateva secole, limba stiintei, culturii si diplomatiei internationale, precum si limba aristocratiei in majoritatea tarilor europene, fiind insa surclasata, in ultima jumatate de secol, de engleza. Ocupa locul 10 pe glob, cu circa 130 000 000 vorbitori; este limba oficiala sau cooficiala in 30 tari din Europa, America, Africa, Asia de SE si Oceania, unde a dat nastere unor varietati regionale si creolei franceze. Din 1945 este una din cele 6 limbi de lucru ale ONU.

Franta

Bibliografie : " Enciclopedia Europei "

Autori : Horia C. Matei, Ion Nicolae, Silviu Negut, Caterina Radu

Editura : Meronia

Anul aparitiei : 2001

Muntele Saint Michel

Bibliografie : " Atlasul Locurilor Legendare "

Autori : James Harpur, Jennifer Westwood

Editura : Aquila '93

Anul aparitiei : 2000