Fitocenoze - județul Neamț

FITOCENOZE

În judetul Neamt în functie de altitudine si relief se pot evidentia urmatoarele etaje de vegetatie:

- etajul subalpin +n zonele cele mai +nalte ale Masivului Ceahlau a Muntilor Hasmasului si Budacului unde se dezvolta tufarisuri de jnepeni si pajisti.

- etajul padurilor de molid cu extindere maxima +n jumatatea de vest a judetului pe toti versantii muntilor

- etajul padurilor de foioase +n amestec cu rasinoase +n zona montana mai joasa

- etajul padurilor de foioase +n zona dealurilor submontane si zona de podis

- luncile se dezvolta +n lungul malurilor r
urilor predomin
nd o vegetatie ierboasaiar o mare parte a lor fiind ocupata de terenuri agricole

Pe teritoriul judetului Neamt principala zona de vegetatie apartine etajului forestier. Pe suprafete mici, in masivele Ceahlau, Hasmas, Budacu si pe unele goluri montane din muntii Tarcau si Stanisoara, este o vegetatie de tip subalpin, iar in extremitatea estica a judetului patrund, sub forma unei enclave, elemente ele silvostepei.

Etajul alpin are o intindere redusa si este reprezentat prin subetajul subalpin, care poate fi identificat in Ceahlau, Hasmas, Budacu si Bivolu deasupra cotei de 1 400- 1 500 m.

In Masivul Ceahlau se intalnesc plante caracteristice suetajului subalpin, ce coboara pana la altitudinea Ocolasului Mic. Intre acestea se remarca in primul rand plantele inferioare, lichenii ( Cetraria islandica, C. cuculata, Cladonia rangiferina, Cladonia silvatica etc.) si muschii (Rhytidium rugosum, Polytrichum juniperinum etc.).

Plantele superioare sunt reprezentate de peste 1100 specii, dintre care 62 taxoni din flora Ceahlaului sunt endemite ale României. Printre endemite si subendemite se numara: Ranunculus carpaticus, crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cadelnita (Campanula carpatica), Pedicularis baumgartenii, Hieracium pojoritense, ciubotica-cucului (Primula elatior ssp. leucophylla), Centaurea pinnatifida. Dintre speciile protejate, pot fi enumerate: floarea de colti (Leontopodium alpinum), sângele-voinicului (Nigritella rubra, Nigritella nigra), papucul-doamnei (Cypripedium calceolus), tisa (Taxus baccata), laricele (Larix decidua ssp. carpatica) etc.

Vegetatia este foarte variata, reprezentativa fiind aceea a stâncariilor, în special populatia naturala de zada (sau larice) - Larix decidua ssp. carpatica - care a constituit si motivul declararii înca din 1955 a rezervatiei “Polita cu crini” - “crin” fiind numele local al zadei. Aici se afla una dintre cele mai impresionante populatii naturale de larice ai carei arbori realizeaza dimensiuni impunatoare (înaltimi de pâna la 33 m si diametre de pâna la 90 cm).

In subetajul subalpin, este reprezentativa vegetatia de arbusti, dintre care mentionam tufisurile de jnepeni (Juniperus montana), merisor si afin (Vaccinium uliginosum, V. vitis idaea, V. Myrtillus). O mare raspandire o au speciile ierboase si in special gramineele cu frunze inguste: paius (Festuca avina,F. supina), teposica (Nardus stricta) s.a Nu lipsesc nici gramineele cu frunze mari, dintre care amintim in primul rand firuta (Poa alpina)

Etajul molidului sau etajul boreal are o extindere maxima inpartea de vest a judetului, in muntii Hasmas, Ceahlau, Tarcau si Budacu. De asemenea, o prezenta masiva a molidului se observa in bazinele superioare ale raurilor Farcasa, Sabasa, Ozana, Largu etc.

In afara de molid, in acest etaj mai apar paltinul de munte (Acer pseudoplatanoides), mesteacanul (Betula verucosa), bradul (Abies alba) etc. Dintre arbusti se intalnesc mai des: Pinus montana, Alnus viridis, Vaccinium, Spiraea chamaedryfolia,etc. Asociatiile de vegetatie ierboasa din cadrul padurilor de molid sunt putine din cauza intunecimii lor. Sunt insa intinse suprafete de pajisti secundare aparute pe locul padurilor de molid, ca de exemplu in Masivul Bivolu- Halauca. Aceste pajisti se caracterizeaza prin dominare asociatiilor de Festuca rubra (paiusil rosu), in care se mai gasesc Viola declinata, Campanula abietina, Potentilla ternata etc.

In padurile de molid exista o bogata fauna, reprezentata prin urs (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus carpaticus), ras, la care se adauga specii venite din padurile de foioase. Exista si o bogata fauna de pasari, dintre care amintim: cocosul de munte,negroaica, ciocanitoarea de munte, acvila de munte, buha, huhurezul. De asemenea, se intalnesc specii de amfibieni, reptile,gasteropde, coloptere etc.

Etajul padurilor de foioase (nemoral). Subetajul padurilor amestecate de rasinoase si fag ocupa cea mai mare suprafata din judet. Limita superioara a acestui sub etaj ajunge in unele locuri (Muntii Tarcaului) pana la 1 500 m, iar limita inferioara coboara spre regiunea subcarpatica sub 500 m, asa cum se constata in bazinele Cracau si Ozana.

In cadrul acestui subetaj apar frecvent si suprafete acoperite de paduri pure ( fagete, molidisuri, bradete), care nu se dispun insa intotdeauna intr-o etajare normala. De exemplu, fagetele urca adesea mai sus ca rasinoasele, care raman pe fundul vailor. Situatia aparent anormala are la baza fie o cauza de ordin climatic, si anume fenomenele de inversiune termica, fie niste inversiuni endemice, in sensul ca nu au reusit sa fie inlocuite de speciile din etajul care a migrat spre altitudine. Asemenea cazuri se intalnesc in bazinele superioare ala raurilor Cracau, Pangaracior, Largu, Ozana etc. Gruparile forestiere omogene sunt legate uneori si de natura substratului. Astfel, in bazinele Cuejdiu, Pangaracior, Cracau se observa ca fagetele pure se dezvolta in deosebi pe versantii cu groase depozite deluviale.

In subetajul padurilor amestecate se intalnesc si alte specii de arbori, cum sunt: ulmul de munte ( Ulmus montana), paltinul de camp (Acer platanoides), frasinul, plopu tremurator (Plopus tremula) etc.