Fauna asociată cursului superior și mijlociu a unei ape curgătoare

1.1 Bazinul raului Olt - caractere generale

Pe teritoriul Romaniei exista toate tipurile de resurse de apa. Apa curata provine din rauri, lacuri si acvifer.

Potentialul hidroenergetic al Romaniei, ca medie pe un an hidrologic este evaluat la

40000 GWh/an. In prezent, capacitatea totala instalata in statiile hidroelectrice operative din Romania este de peste 5800 MW.

( Raul Olt - original )

Oltul este unul dintre principalele rauri ale Romaniei care isi colecteaza apele dintrun bazin hidrografic cu o suprafata de 24050 km2, strabatand judetele: Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea, Olt si Teleorman. Avand o lungime totala de 670 km, raul Olt varsa in Dunare un stoc mediu anual de apa de 6 milioane m3.

Ca urmare a marelui potential hidroenergetic de care dispune raul Olt (17 % din totalul potentialului hidroenergetic al raurilor interioare ale tarii), de-a lungul cursului sau mijlociu si inferior au fost construite (in perioada 1970 - 1990) 24 de lacuri de acumulare si tot atatea hidrocentrale cu o putere instalata, totala, de 940 MW. (Internet,2008 e)

(Valea Oltului - original )

Oltul este unul din cele mai importante rauri din Romania. Izvoraste din muntii Hasmasu Mare, in Carpatii Orientali. Curge prin judetele Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea, Olt si Teleorman.

Principalele orase prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Fagaras, Ramnicu Valcea si Slatina. Oltul se varsa in Dunare langa Turnu Magurele, la Islaz.

Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Brasovului, Depresiunea Fagarasului, Defileul Turnu Rosu-Cozia, Subcarpatii si podisul Getic, Campia Romana. Pe Olt exista aproape 30 de lacuri de acumulare.

Are o lungime de 615 km.

Raul Olt, cu obarsia in zona masivului calcaros Hasmasu Mare la altitudinea de 1.280m si strabate depresiunea Ciucului pe o distanta de 80 km, prezentand urmatoarele caracteristici:

- panta medie 7? dar cu mari diferente intre tronsonul superior (25?) si tronsonul din depresiune (1?) unde panta foarte scazuta duce la numeroase despletiri ale cursului;

- afluenti de dimensiuni relativ reduse ca lungimi si suprafata de bazin;

- debit mediu multianual la iesirea din judet - 9,0 ml/sec;

- debit maxim cu posibilitatea de depasire 1% (o data la 100 ani) - 280 ml/sec la Sancraieni si 360 ml/sec la iesirea din judet. (Internet, 2008d)

1.2 Fauna raului Olt - aspecte generale

Principalele ocupatii din aceasta zona cu clima aspra (aici se afla polul frigului din Romania ) au fost cresterea animalelor, practicarea agriculturii montane, paduritul. S-au dezvoltat aici centre mestesugaresti de prelucrare a lemnului si de olarit. Asezarile sunt de tip adunat in partea depresionara a tinutului si sunt sate mari ; pe vaile apelor si pe terase asezarile sunt de tip rasfirat. Intre cele cateva zone ale Secuimii, Ciucul reprezinta zona in care s-au pastrat cele mai multe elemente etnografice traditionale

Flora terestra si acvatica -

Vegetatia ierboasa din lunca Oltului era alcatuita din culturi agricole si pajisti de iarba moale, coada vulpii, pir si asociatii hidrofile. Adiacent vegetatiei de lunca era zona de vegetatie a padurilor de foioase.

1.Samargiu Manuela, note de curs, 2008

2.Sarbu I.,Curtean Angela & Banaduc D., ,,The upper and Middle Olt River Basin", Lucian Blaga University Press, 1999, pag. 91- 99; 111 - 123; 123- 129; 169- 191.

3.Tufescu V.,Giurcaneanu C. & Mierla I.,"Geografia Romaniei", manual pentru clasa a XII-a,Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993, pag.39

4.Internet, 2008a http://harta-romaniei.blogspot.com/2007_11_01_archive.html

5.Internet,2008b http://www.icas.ro/Ro/Activitati/Resurse%20cinegetice/Vanatoare.

6.Internet,2008c http://www.apmot.ro/index.php?stire=35

7.Internet,2008d http://adrc.netlogiq.ro/Document_Files/Turismul

8.Internet,2008e http://www.mec.upt.ro/~mh/Conferinta_Buc/Lucrari/S2/S2L10.pdf