Evoluția, mobilitatea teritorială și structura populației orașului Filiași

Evoluţia numerică a populaţiei

Numărul populaţiei orasului Filiasi a crescut continuu de la declararea sa ca centru urban în februarie 1968 si până în 2001, când au fost înregistraţi 20522 locuitori, în decurs de 33 de ani, populaţia orasului crescând cu 56%, într-un ritm mediu anual de crestere de 1,7% (Fig.20). Această crestere s-a datorat, pe de o parte, sporului natural, care a avut valori ridicate, mai ales până în anii ’80 (peste 10‰, existând ani în care a depăsit chiar 20‰ – 1968,1974), dar si ulterior, când a variat între 10 si 5‰.

Un aport important a avut si miscarea migratorie în perioada 1977-1996, care, desi a prezentat mari oscilaţii, s-a menţinut pozitivă, depăsind chiar 10‰ în mai mulţi ani.

Începând cu anul 2002, numărul populaţiei orasului Filiasi se reduce usor, coborând sub pragul de 20 000 locuitori, în anul 2004 fiind înregistraţi doar 19295 loc, ca urmare a soldului natural foarte redus, sub 1‰, care nu poate suplini soldul migratoriu negativ (-7‰ în 2003, -5,9‰ în 2004). Cea mai mare scădere a fost consemnată la Filiasi (peste 1400 persoane din 1997 până în prezent), satele componente, cu excepţia Fratostiţei, înregistrând si ele o diminuare a populaţiei.

În ceea ce priveste evoluţia numerică a populaţiei localităţilor componente, cele trei sate cu o populaţie mai numeroasă – Bâlta, Fratostiţa si Răcarii de Sus, au avut o evoluţie aproape constantă din 1977 până în prezent, Fratostiţa fiind cea care a înregistrat cea mai mare crestere din 1977 până în prezent (de la 2212 persoane în 1977 la 2467 în 2002, ceea ce reprezintă o crestere de 10,3%), pentru celelalte două sate, cresterile sunt nesemnificative – 0,5% Răcari si 3,1% Bâlta.

Satele foarte mici – Almăjel, Braniste si Uscăci au înregistrat o diminuare a populaţiei din 1977 până în prezent, cea mai accentuată scădere fiind consemnată la Almăjel (140%), satul care mai are în prezent mai puţin de 100 locuitori (în 1992, numărul populaţiei din Almăjel era cu 60% mai mic decât în

1977, iar în 2002 se redusese cu peste jumătate faţă de situaţia din 1992). Satul

Uscăci urmează o tendinţă usor decendentă, scăderile fiind însă mici comparativ

cu celelalte sate din acceasi categorie (34 persoane din 1977 până în 2002, ceea

ce reprezintă o scădere de aproximativ 22%).

Estimări asupra evoluţiei numerice a populaţiei

Pentru estimarea numărului de locuitori ai orasului Filiasi au fost luate în

considerare următoarele elemente:

- structura pe grupe de vârstă a populaţiei (toate satele prezintă o populaţie

îmbătrânită, depăsind în cazul Almăjelului 50%);

- evoluţia numerică a populaţiei între cele două recensăminte, din 1992 si 2002, determinată de dinamica naturală (natalitatea va rămâne scăzută, oscilând în jur de 10-11‰, în timp ce mortalitatea va creste, mai ales în cadrul satelor, datorită ponderii mari a vârstnicilor) si migratorie a populaţiei (în ultimii ani soldul migratoriu a fost negativ, iar în lipsa unor unităţi si activităţi economice care să polarizeze forţa de muncă, numărul celor plecaţi va fi în continuă crestere);

- starea economică actuală a orasului: unităţi economice, locuri de muncă, numărul si structura acestora, gradul de atractivitate a orasului, potenţialul

economic.

- reţeaua de localităţi si locul orasului Filiasi în cadrul sistemului urban din

judeţul Dolj.

Dacă situaţia din ultimii 5 ani se va menţine, pe fondul unei atractivităţi economice reduse, se estimează că populaţia orasului Filiasi în anul 2020 va fi în jur de 15 000 locuitori. Cele mai mari scăderi vor înregistra Filiasi, dar si Almăjel, sat ameninţat chiar cu dispariţia (la recensământul din 2002 număra doar 77 de persoane, din care 9 sub 15 ani si 40 peste 60 de ani), Braniste si Uscăci, care numără în prezent mai puţin de 200 de locuitori.

Dinamica naturală

Miscarea naturală reprezintă totalitatea modificărilor ce apar în numărul si structura populaţiei ca urmare a nasterilor si deceselor. Pentru sublinierea schimbărilor survenite în dinamica naturală a populaţiei orasului Filiasi, au fost

analizaţi doi indicatori principali – rata natalităţii si a mortalităţii, plecând de la

factorii care determină variaţiile spaţiale ale acestora (factori de ordin economic,

politic si social - cultural).

De la declararea sa ca oras în 1968 si până în 1990, sporul natural al populaţiei s-a menţinut ridicat, si desi a prezentat mari oscilaţii, determinate în mare parte de fluctuaţiile înregistrate de rata natalităţii, nu a coborât decât în 2 ani (1985, 1987) sub 10‰ .

După 1990, bilanţul natural al populaţiei orasului Filiasi a cunoscut fluctuaţii importante, în funcţie de valorile înregistrate de rata natalităţii si cea a mortalităţii, putându-se individualiza mai multe etape, si anume :

- 1990-1995 – sporul natural a prezentat cele mai ridicate valori din toată perioada analizată, în medie 5,3‰, cu o usoară tendinţă de reducere (de la 5,7‰ în 1990 la 4,7‰ în 1995) datorită scăderii ratei natalităţii si cresterii usoare a ratei mortalităţii.