Evaluarea potențialului turistic în stațiunea Sovata

1. LOCALIZARE

Sovata este un oraș aflat în partea de est a județului Mureș (fig. 1). El se găsește pe cursul superior al râului Târnava Mica și se încadrează în Depresiunea Sovata-Praid, unitate ce aparţine depresiunilor de tip subcarpatic din estul Podişului Târnavelor,care fac legătura cu lanţul eruptiv Gurghiu-Harghita. Bazinul Sovata este o depresiune dezvoltată în axa unui anticlinal diapir, fiind modelată subaerian și rezultată în urma procesului de adâncire epigenetică a Târnavei Mici şi a afluenţilor săi în cuta anticlinală diapiră.

Staţiunea Sovata este delimitată la vest de dealul Bichiș cu altitudine de 1080 m, ce faceparte dintr-un aliniament de sinclinale suspendate, alături de dealurile Şiclod şi Firtuş. La nord este încadrată de Dealul Cireşul de 912 m, iar spre est de Dealul Stejarului de 649 m. Aceste dealuri sunt dominate de Masivul Seaca cu altitudinea de 1777 m, ce aparține Munţilor Gurghiului. Pâraiele Sebeş, Iuhod şi Sovata izvorâte din acest masiv, delimitează staţiunea spre sud şi spre nord-est, toate fiind afluenți ai Târnavei Mici. Din punct de vedere morfologic, relieful este determinat de faptul că factorii de modelareau acţionat asupra a două formaţiuni foarte diferite petrografic. Formaţiunea sedimentară, în care predomină argilele marnoase şi marne, alternând cu nisipuri şi gresii, fiind străbatută de masivul diapir de sare,iar formaţiunea vulcanogen-sedimentară este reprezentată prin aglomeratele vulcanice.

2. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

2.1. Elementele cadrului natural (6p)

2.1.1. Relieful (3p)

Așezată la poalele munţilor Gurghiului, pe valea Târnavei Mici, cu un potenţial balnear și terapeutic recunoscut în ţară și în afara hotarelor ţării, orașul Sovata reprezintă unul din elementele principale care recomandă judeţul Mureș ca destinaţie turistică. Unitatea aparţine depresiunilor de tip subcarpatic din estul Podișului Târnavelor, depresiuni care fac legătura cu lanţul eruptiv Gurghiu – Harghita. Situat la o altitudine medie de 500 m, localitatea este mărginită la vest de dealul Becheci cu altitudine de 1078 m, la nord este încadrată de Dealul Ciresul (956 m), iar spre est de Dealul Stejarului (649 m), Dealul Capela ( 715 m ), Dealul Mic şi Muntele de Sare la nord-est. Dealurile împădurite care înconjoară localitatea sunt dominate de Masivul Saca (1777 m) aparţinând Munţilor Gurghiului. Pâraiele izvorâte din acest masiv, Sovata și Sebes, mărginesc localitatea spre sud și spre nord-est.

2.1.2. Hidrografie (1p)

Principalul colector al reţelei hidrografice din zona localităţii Sovata este râul Târnava Mică, care izvorăşte din munţii Harghitei şi este afluentul râului Mureş. Orașul Sovata s-a dezvoltat în amonte de confluenţa pârâului Sovata cu Târnava Mică, pe valea pârâului Sovata și afluenţilor, cât și pe valea pârâului Sebes şi Iuhod, pârâuri care confluează cu râul Târnava Mică la sud de localitate.

Reţeaua hidrografică este foarte deasă, cu debite permanente și caracter puţin torenţial. Pârâul Sovata şi Sebeş culeg apele pâraielor cu debit mic permanent, apele provenite din torenţi şi apele de şiroire din zona băilor şi partea nordică a oraşului. Afluenţi de mică lungime a Pârâului Sovata sunt pâraiele Săcădat, Răchitiş, Restad, Sărat şi Vâlceaua Băilor.

Un aspect deosebit al reţelei hidrografice îl reprezintă existenţa lacurilor sărate pe teritoriul actual al staţiunii balneoclimaterice, lacuri care au luat naştere datorită faptului că oraşul este aşezat în întregime pe un masiv de sare.

Lacurile sărate de origine carstosalină (dizolvarea sării și tasarea materialului de deasupra) formate pe diapirul de la Sovata sunt lacurile Rosu, Verde, Ursu și Aluniș (drenate de Pârâul Sărat), la care se adaugă și bazinetele izolate ce au la origine doline de dizolvare și tasare: Lacul Mierlei, Lacul șerpilor (actualmente o mlaștină eutrofă) și Lacul Paraschiva (colmatat). Singurul lac de origine antroposalină este Lacul Negru, situat în partea sudică a Muntelui de Sare.