Ecosistemele lacurilor alpine

Extras din referat Cum descarc?

Lacul constituie formatiunea cea mai stabila de ape statatoare. Intinderea si adancimea lui ii confera un oarecare grad de dezvoltare de sine statator. Sub raport biologic, in lac se disting cel putin doua zone, si anume: zona litorala, acoperita de vegetatie de mal si subacvatica, denumita si zona trofogena sau fotica. 
Zona profunda, lipsita de lumina, acoperita de mal la fund, in care traiesc numeroase bacterii, denumita adesea si zona trofolitica sau afotica, cu animale care consuma materia organica produsa in zona superioara - hipolimnion.
Intre aceste zone exista o patura de apa de o grosime mai mica -metalimnion in care saltul termic este foarte brusc si care da zonei de adancime o constanta a conditiilor de mediu destul de mare. 
Dupa definitia clasica a lacurilor, in tara noastra numai cateva bazine intra in aceasta categorie: Snagov; Bucura; Sf. Ana. Restul bazinelor sunt prea putin adanci si nu au o zona profundala, astfel ca intra mai mult in categoria baltilor permanente.
Apele de la noi au un continut de saruri care variaza in general invers proportional cu inaltimea la care se gasesc. 
Evaporarea apei de la suprafata lacului depinde atat de situarea geografica a bazinului; de altitudinea la care se gaseste,cat si de o serie de factori locali.Dar in general si in tara noastra procesul de evaporatie se incadreaza in legea generala privind diminuarea scaderii 
nivelului de apa prin evaporatie odata cu cresterea inaltimii lacului.
Se observa insa ca lacurile din vestul tarii, cele care sunt mai supuse regimului oceanic,au o evaporatie mai mica de la inaltimea de cca.1500m in jos, decat lacurile din estul tarii,care sunt supuse regimului continental.   
Nivelul apelor depinde si de aportul celor care se varsa in lac. Acest lucru este evident mai ales in cazul baltilor Dunarii.
Lacurile alpine sunt cele situate la inaltimi de peste 1500m. La noi unele au origine glaciara, altele s-au format in urma unor alunecari de teren sau au fost produse de morene.Dintre cele mai cunoscute lacuri alpine de la noi putem enumera lacul Bucura (din Retezat) cu cea mai mare suprafata(cca.10 ha),lacul Zanoaga(din Retezat) cu cea mai mare adancime(28m) ,lacul Galcescu(din Parang),lacul Balea(in Fagaras),lacul Lala Mare(in muntii Rodnei).
Desi adancimea acestor lacuri nu este mare, fiind in medii de 10m, totusi in raport cu suprafata lor mica, ele sunt lacuri


Fisiere in arhiva (1):

  • Ecosistemele lacurilor alpine.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!