Diagrame Peltier - Munții Piatra Craiului

Prin poziţia geografică, Piatra Craiului, se încadrează zonal în clima temperată, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vestic de nuanţă atlantică şi cel excesiv continental. Zona se încadrează în sectorul cu climă de munte, ţinutul munţilor înalţi.

Deoarece în Piatra Craiului nu există staţii meteorologice, analiza factorilor climatici am realizat-o pe baza datelor înregistrate la staţia Vf. Omu (2505) situata în partea nordică a munţilor Bucegi si la staţia Fundata (1264 m) situată în Culoarul Rucăr Bran. Am utilizat de asemenea, atlasele climatologice existente şi date publicate în lucrări de specialitate (Culoarul Rucăr – Bran. Studiu Climatic şi topoclimatic, E. Teodoreanu, 1980).

Prezentarea particularitatilor climatice trebuie strans corelata cu potentialul morfodinmic, astfel incat sa se poata realiza o caracterizare morfoclimatca a acestui spatiu. Se impun diferentieri determinate de altimetrie, in special de natura climatica.

Temperatura. Orientarea generală a culmii Pietrei Craiului pe directia NE-SV dă naştere la diferenţe de temperatură între cei doi versanţi oponenţi, în sensul că pe versantul de răsărit, unde maximum de încălzire diurnă se produce la amiază, temperaturile sunt sensibil inferioare celor de pe versanţii de apus şi nord-vest, expuşi razelor solare în orele de după amiază. La staţiile Fundata şi Vf. Omu valorile medii lunare seminifică un echilibru termic regulat, în care valorile negative sunt iarna, în intervalul decembrie – martie la Fundata şi octombrie – aprilie la Vf. Omu, în timp ce, cele mai ridicate se înregistrează în lunile iulie – august. Valorile de temperatură medie anuală, oscilează de asemenea în funcţie de altitudine: pe creastă, la peste 2200 m este sub 0ºC; între 2200 m şi 1600 m sunt între 0-2ºC; între 1600-1400 m, au între 2º si 4º C; între 1400 m-1000 m sunt 4-6ºC; iar culoarele văilor periferice, sub 1000 m sunt între 6-7ºC.

Vânturile. În general, masivele muntoase, crestele, exercită o influenţă mare asupra curenţilor de aer care le traversează. Datorită faptului că Piatra Craiului domină net depresiunile din jur, masivul este supus în permanenţă acţiunii vânturilor. Astfel, vânturile dominante au o direcţie constantă pe tot parcursul anului, şi anume de la NV spre SE. Acest lucru se poate demonstra observând înclinaţia coroanelor arborilor sau după modul de dispunere al troienelor de zăpadă, acestea fiind mult mai masive pe versantul estic, formând adevărate cornişe către est şi sud-est. Frecvenţele şi vitezele cele mai mari ale vânturilor se înregistrează iama şi primăvara, anotimpul cel mai calm fiind vara. Astfel, iarna vântul atinge frecvent viteze de 90 - 100 km/h.

Precipitatiile. Sunt relativ bogate în zona muntoasã a masivului, mai abundente pe latura vesticã decât pe cea esticã, datoritã vânturilor dominante dinspre vest ºi nord-vest. Media anualã a precipitaþiilor este cuprinsã între 1100 -1300 mm/mp în zonele împãdurite ºi între 1000 -1200 mm/mp în zona alpinã. Ploile au cea mai mare frecvenþã în lunile mai-iunie ºi cea mai micã toamna, în septembrie. Foarte frecvente vara, sunt aversele însoþite de descãrcãri electrice. Acestea constituie un adevãrat pericol pentru turistul surprins pe culmi.

În Piatra Craiului ninsorile pot cãdea oricând, însã de obicei, ele încep cãtre sfârºitul lui septembrie, frecvenþa lor cea mai ridicatã înregistrându-se în lunile ianuarie - februarie, tot atunci înregistrându-se ºi cele mai scãzute temperaturi.

Datele referitoare la precipitaþiile si temperatura de la staþia Vf. Omu, pentru intervalul de observaþii 1896 – 1955 au fost necesare pentru realizarea diagramelor Peltier. (tabel 1)

Tabel nr. 1 Temperatura si precipitatiile medii lunare si anuale la statia Vf. Omu (1896 – 1955)

Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Temperatura (ºC) -10,5 -11,1 -8.4 -4,9 0,2 3,3 5,4 5,7 3 -0,5 -4,7 -8,3 -2,6

Precipitatii (mm) 108,2 170,9 145 97,7 93 173 145,7 106,8 54,6 88,9 69,4 92,8 1346

Din analiza comparativa a climogramelor Peltier in cazul statiei Vf. Omu, rezulta: gelifractie slaba manifestata in zona impadurita si unde cuvertura de soluri este relativ profunda, spre deosebire de zona alpina, unde gelifractia este moderata spre puternica, pe fondul discontinuitatii vegetatiei ierboase si arbustive, favorizand contactul direct al agentilor modelatori cu roca; intensitatea proceselor fluviale este moderata, intrucat inghetul si zapada paraziteaza obarsiile torentilor, cateva luni pe an; alterarea este moderata datorita persistentei zapezii in strat cu o buna continuitate in timp, mai ales pe versantii opusi directiilor dominante ale vantului si pe cei umbriti, este mai eficienta pe nivelel de eroziune inalte, cu poieni, unde actiunea chimica a zapezii este insemnata mai ales primavera; deplasariel in masa sunt frecvente si sunt legate mai ales de producerea avalanselor si caderilor de pietre; eolizatia este moderata, dar creste ca frecventa si intensitate, in zona alpina, respectiv pe creasta.

Fig. 1 Alterarea chimica Fig. 2 Gelifractie (actiunea inghetului)

In muntii Piatra Craiului alterarea este slaba datorita inghetului, acest lucru observandu- se si din analiza primei diagrame (fig.1), fiind mai eficiente pe nivelele de eroziune inalte, unde actiunea chimica a a zapezii este mai importanta.