Descoperiri de Noi Spaii și Culturi

Inceputul destramarii feudalismului si aparitiei germenilor relatiilor capitaliste este marcat in tarile europene de epoca renasterii,care s-a manifestat prima data in Italia inca in secolul al XIV-lea(Prerenasterea),iar in urmatoarele doua secole si in celelalte tari.Totusi, in Italia, ca si in Germania, faramitarea feudala s-a mentinut mai multa vreme decit in alte tari, ca de exemplu Spania,Portugalia, Franta, Olanda, Anglia, unde se formeaza primele state europene centalizate in jurul monarhiei.

Transformarile social-economice le-au corespuns un avint puternic al stiintelor,artei si culturii. Dupa o lunga perioada de intrerupere a progresului, de barbarie cum socoteau umanistii italieni Evul Mediu (sec.V-XV) , este reinviata cultura antica greco-romana, punind ratiunea mai presus de credinta si traditie, Renasterea a zdrunciunat temeliile dictaturii spirituale a bisericii .Marcind inceputul epocii moderne in stiinta si tehnica, Renasterea corespunde unor importante cuceriri, care alaturi de transformarile social-economice, au creat si geografiei un cadru nou de dezvoltare.

Printre evenimentele de seama care au marcat inceputurile acestei epoci moderne, un rol important l-au jucat marile explorari geografice si indeosebi descoperirea Americii si a drumului maritim spre Indiile Orientale, precum si primul inconjor al lumii.

Marile descoperiri geografice, incepute de la sfirsitul secolului al XV-lea, au fost generate de conditiile social-economice instalate in Europa in vremea Renasterii; deopotriva ele au fost favorizate de perfectionarile savarsite in domeniul mijloacelor de transport si al mijloacelor de orientare, intre careconstruirea marilor corabii capabile sa infrunte largul marilor si ocenelor, folosirea busolei, a astrolabului pentru calcularea latitudinii geografice, determinarea longitudinii pe baza principului diferentelor orare.

Directia dominanta vestica, sau prin sudul Africii, a viitoarelor itinerarii maritime s-a datorat unor evenimente istorice si in primul rind formarii si extinderii treptate a statuluiOtoman. Cucerirea Constantinopului de catre turci in anul 1453, prin care s-a pus capat Imperiului Bizantin, transformarea Marii Negre intr-un lac turcesc, extinderea Imperiului Otoman in bazinul oriental al Mediteraniei, au barat caile principale prin care statele Europei Occidentale isi furnizau bogatiile Orientului.

Noile state centalizate, mai intii Spania si Portugalia, mai tirziu Anglia, Franta, Olanda, au fost astfel nevoite sa gaseasca noi drumuri spre India, strabatind apele Atlanticului, ocolind Africa prin sud, apoi prin nordul Americii de Nord si Eurasiei. Primele expeditii atlantice au fost stimulate si de erorile cartografice ale secolului al XV-lea care apropiau exagerat tarmurile vest-europene de cele est-asiatice.

Noile drumuri maritime si noile descoperiri geografice au influientat destul de puternic viata comerciala si chiar politica a lumii. In mprimul rind, ele au contribuit la transformarea centrului de greutate al navigatiei si comertului mondial din Mediterana in Oceanul Atlantic si chiar la dezvoltarea noilor metropole citadine, care la inceputul acestei perioade se numeau Lisabona, Sevilia si Madrid, din Portugalia si mSpania, tari favorizate atunci de pozitia lor geografica.Totodata, descoperirele de noi paminturi, cu marile lor resurse naturale si de forta de munca, au dus la crearea imperiilor coloniale si au pregatit formarea pietei mondiale, care, la rindul ei,  a determinat dezvoltarea imensa a comertului, navigatiei si comunicatiilor pe uscat, precum si dezvoltarea burgheziei.

In ce priveste geografia, Marile descoperiri geografice, care din punct de vedere cronologic dureaza in linii mari pina la sfirsitul secolului al XVIII-lea, au largit foarte mult orizontul geografic, creind un nou cadru, aproape complet, al Pamintului. In aceste conditii au fost impulsionate cercetarile stiintifice, stiinta geografica cunoscind noi progrese. Descrirea noilor paminturi, cu natura, populatia si resursele lor, alaturi de cunoasterea mai exacta a celor intrate mai de mult in orizontul geografic al omenirii, vor permite in conditiile avintului general al stiintei, formularea de noi conceptii geografice, reconsidetrarea celor vechi, diversificarea preocuparilor geografice. Acum se pun bazele cartografiei stiintifice moderne, se contureaza idei reale despre raspindirea fenomenelor geografice, despre raporturile lor reciproce, despre cauzele si efectele lor. Dar si acum se vor manifesta unele extremiste, mai ales in explicarea cauzelor, fenomenelor, cu deosebire in intelegerea raporturilor dintre om si natura.

Lupta dintre ideile materialiste si idealiste, dintre dialecta si metafizica, se va manifesta vsi in preocuparile geografice, in contextul general al luptei dintre aceste principale orientari filozofice.