Delta Dunării

Delta Dunarii (3446 kmp), aflata in mare parte in Dobrogea, Romania, si partial in Ucraina, este cea mai mare si cea mai bine conservata dintre deltele europene. Delta Dunarii este limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar in est se varsa in Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela 45?, latitudine N si de meridianul 29?, longitudine E. Delta ocupa, impreuna cu complexul lagunar Razelm - Sinoe 5050 kmp, din care 732 kmp apartin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafata de 2540 kmp. Dunarea ajunsa la Patlageanca se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sfantul Gheorghe. Bratul Chilia, formeaza granita cu Ucraina, si transporta pe cursul sau de o lungime de 104 km, 60% din apele si aluviunile Dunarii. Datorita celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunare, Delta Dunarii creste anual in suprafata cu 40 de metri. Bratul Sulina este situat in mijlocul Deltei, si spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. Cursul bratului Sfantul Gheorghe este orientat spre sud-est, si se desfasoara pe 112 km, transportand 22% din debitul Dunarii. La varsare formeaza insulele Sacalin, considerate un inceput de delta secundara.

Dinamica Deltei Dunarii :

Delta Dunarii nu este nu numai cel mai nou pamant al tarii, dar si o regiune in continua prefacere si dezvoltare, deoarece apele Dunari transporta anual o mare cantitate de aluviuni, parte din ele depunandu-se pe teritoriul deltei; restul, deversandu-se in mare, contribuie la inaintarea deltei spre larg, asa cum se intampla la gurile bratelor Chilia (unde s-a format o mica delta secundara) si Sf. Gheorghe (unde a aparut insula Sacalin).

In suprafata Deltei, specialisti includ si complexul lagunar Razim-Sinoe (de cca 88 000 ha.), care are totusi caracteristici diferite : suprafete mari de apa (74 000 ha.) si o salinitate mai ridicata de cat a apelor fluviale (intre 0,5 - 6 g/l).

Vegetatie si Fauna :

In Delta, pretutindeni s-a dezvoltat o flora acvatica variata si densa. In lacurile deltei se intalnesc formatiuni specifice numite "plaur", o asociatie de plante acvatice a caror radacini se impletesc cu stuful si alcatuiesc o "saltea" plutitoare avand cca 1 metru grosime. Cursurile bratelor principale sunt insotite adesea de o perdea lata (cca 300 metri) de salcii, in timp ce pe grinduri s-au dezvoltat paduri cu esente tari (stejar, frasin, jugastru), cea mai interesanta fiind padurea Letea, monument al naturii.

Fauna deltei, deosebit de bogata, cuprinde peste 300 specii de pasari acvatice, dintre care 74 migratoare - precum cormoranul, pelicanul, starcul, lapatar fluierarul, lebada, gasca si rata salbatica. Popasuri mai fac aici sitarii, ratele polare si cocorii. Fauna deltei cuprinde si numerease specii de pesti (nisetrul, morunul, cega, scrumbia, crap, salau, stiuca, etc.) precum si o serie de manifere (lupul, mistreti, vulpi, iepuri, vidre, nurci, bizam, etc.).

Rezervatii naturale :

Pentru ocrotirea acestor specii, mai ales acelora de a , zone din Delta Dunarii (totalizand 40 000 ha.) au fost declarate rezervatii naturale; cele mai importante se afla la : Rosca-Buhaiova, pe ostrovul Letea, unde cuibareste cea mai mare colonie de pelicani (Pelicanus onocrotalus) din Europa; la Perisor-Zatoane, in estul ostrovului Dranov, unde cuibaresc lebedele (Cygnus olor); pe grindul Periteasca - Leahova, in complexul Razim-Sinoe, unde traiesc specii de pasari maritime.

Delta Dunarii - Scurt istoric

Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr); Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa; Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din secolele I iHr - al II-lea dHr. In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.