Delta Dunării

1 Descrierea fizico-geografică

• Coordonate geografice: 45°24'30" latitudine nordică şi 28°10'50"

longitudine estică la Cotul Pisicii, 45°9' 30" latitudine nordică şi 29°42' 45"

longitudine estică la est de localitatea Sulina; 44°20'40" latitudine nordică şi

28°41'30" longitudine estică la Capul Midia; 45°27' latitudine nordică şi

29°19'20" longitudine estică la Chilia Veche.

• Suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării: 5 800 km2, din care:

3.510km2 delta propriu-zisă – sectorul românesc, 1.145 km2 Complexul

lacustru Razim – Sinoie, 1.030 km2 apele marine până la izobata de –20 m,

13 km2 albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României) şi

102 km2 lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea.

Poziţia geografică, la nivel planetar şi continental prezintă o importanţă aparte, din aceasta

decurgând o serie de caracteristici, proprii atât unităţii deltaice, cât şi bazinului hidrografic al cărei rezultat este, în principal.

Prima coordonată geografică a Deltei Dunării este situarea în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 450 N (deci la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ între delta propriu-zisă şi Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei.

O caracteristică importantă este şi aceea că Dunărea, pe cei 2.860 km lungime şi 817.000 km2 bazin hidrografic, are o desfăşurare latitudinală, de la influenţe uşor oceanice, în vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat. Această poziţie a Dunării, cu drenarea prin afluenţii săi, a două formaţiuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii şi Carpaţii, are influenţe uneori până la determinare, a regimului hidrologic în zona de vărsare, adică asupra deltei.

Dacă la această caracteristică a bazinului Dunării luăm în considerare Marea Neagră în care se varsă, cu trăsăturile specifice – morfobatimetrice (platformă continentală extinsă) şi dinamica apei (maree, seişe, curenţi, valuri), vom descifra mai uşor procesele de consolidare şi evoluţie, în timp, a teritoriului deltaic.

Dacă ne-am referit la cele câteva caracteristici care decurg din poziţia geografică a Deltei Dunării propriu-zise, aceasta nu acoperă în întregime perimetrul şi suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării aşa cum sunt prevăzute în Legea nr. 82/1993.

În limitele acestei rezervaţii, pe lângă delta ca atare, se mai includ: Complexul lacustru Razim – Sinoie axat pe fostul golf marin, numit în antichitate Halmyris, apele marine costiere până la izobata de 20 m, lunca inundabilă, neamenajată, dintre Isaccea şi Tulcea, în amonte de vârful deltei şi acvatoriul Dunării (albia minoră), partea românească până la Cotul Pisicii, în apropiere de Galaţi.

Limite şi dimensiuni.

În stabilirea limitelor şi, evident, a dimensiunilor Deltei Dunării se

pune o problemă care derivă din însăşi geneza acestei unităţi geografice şi din configuraţia

morfologică a ţărmului de nord-vest al Mării Negre. Din analiza atentă a acestui sector de ţărm marin, remarcăm că între Constanţa şi limanul Nistrului se individualizează două vechi golfuri şi anume: golful Halmyris cunoscut sub această denumire în antichitate şi ocupat astăzi de vastul

Complex lagunar Razim – Sinoie (1.145 km2 din care este ocupat efectiv cu suprafeţe lacustre în proporţie de 85 % – 863 km2) situat între Capul Midia, în sud, şi Dealurile Tulcei, în nord; golful limanul Dunării, delimitat, la sud, de aceleaşi dealuri ale Tulcei şi în nord de Câmpia Bugeacului, din care a fost detaşat, prin eroziune, Câmpul Chiliei.

Limita nordică a golfului Dunării, dată de Câmpia Bugeacului, este fragmentată de

depresiunile lacustre ale limanelor basarabene – Ialpug, Catlabuh, Chitai, Sasic şi a lagunelor Şagani şi Alibei. În mod normal, în limitele golfului Dunării nu sunt incluse şi lacurile din sudul Basarabiei (Ucraina) amintite, deoarece ele pătrund mult în spaţiul Câmpiei Bugeacului.

2. Unităţile Deltei Dunării

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are o suprafaţă totală de 580 000 ha (5800 km²), din care ariile luate în studiu sunt: Delta Dunării propriu-zisă de pe teritoriul României are 2491 km² şi avandelta (complexul lacustru Somova-Parcheş) 107 km²).

Unităţile Deltei Dunării propriu-zise (între braţele Dunării sunt: delta fluvială (complexele lacustre Şontea-Furtuna, Gorgova-Uzlina, Matiţa-Merhei) şi delta fluvio-maritimă (complexul lacustru Roşu-Puiu).

Avandelta (zona predeltaică) este formată din complexul lacustru Somova-Parcheş.

3. CONFIGURAŢIA MORFO-HIDROGRAFICĂ

Elementele morfometrice ale Deltei Dunării - fără Complexul Razim-Sinoie şi lunca Dunării dintre Isaccea şi Tulcea