Delta Dunarii este situata in partea de est a Romaniei si la extremitatea sud-estica a Ucrainei si se prezinta in forma clasica a literei delta, avind forma unui con plat cu varful in punctul de separare a bratelor fluviului in zona stramtorilor dintre Orlovka si Isaccea. La est de acest punct, valea se largeste marcand delta propriu-zisa care, inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra, se extinde pe o suprafata de 100 km lungime x 100 km latime, iar de aici se continua in interiorul marii pe o distanta de aproximativ 10-15 km. Fiind inconjurata la nord de Podisul Bugeacului, la vest de Podisul Dobrogei de Nord si partial de Podisul Bugeacului, iar la est si sud-est de Marea Neagra, zona de varsare a Dunarii se individualizeaza net ca unitate fizico-geografica aparte si este formata din Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre de la nordul si sudul deltei propriu-zise) si sectorul maritim din fata deltei. Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre periferice) se intinde in nord pana la paralela de 46o42' latitudine nordica (tarmul de nord al lacului Chitai), in sud pana la 44o24' latitudine nordica (Gura Buhazului), spre vest pana la 28o14' longitudine estica (tarmul de vest al lacurilor Ialpug si Cugurlui), iar inspre est pana la 29o46' longitudine estica (gura bratului Noul Stambul). Intre limitele prezentate, Delta Dunarii (inclusiv zonele lacustre periferice) are o suprafata de aproximativ 564.000 ha dintre care 442.300 ha pe teritoriul Romaniei si 124.000 ha pe teritoriul Ucrainei. 1.2. Geneza Cel mai tanar pamant al tarii, Delta Dunarii potrivi oamenilor de stiinta isi are originile in urma cu aproximativ 13 000 de ani. In formarea Deltei se contureaza foarte clar mai multe faze distincte Faza 1: Pe locul Deltei si prelungindu-se mult in amonte exista initial Golful Tulcea. Datorita unei impresionante cantitati de aluviuni transportate de Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic (aproximativ 50 cm) in acest golf s-au creat conditiile formarii unei Delte. Faza 2: In urma cu aproximativ 13 000 de ani intre insulele Caraorman si Letea s-a format un cordon litoral, care a inchis Golful Tulcea transformandu-l intr-o laguna. Faza 3: Colmatarea lagunei duce la formarea unei suprafete mlastinoase in care Dunarea isi sapa unul din cele mai vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu aproximativ 9 000 de ani aluviunile transportate de bratul Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in dreptul lui si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul complex Razim - Sinoie. Faza 4: Un nou brat al Dunarii strapunge "cordonul initial" (in urma cu 7 000 de ani, chiar in dreptul viitoarei localitati Crisan) si va depozita aluviuni la capatul sau.Acest brat se va numi Sulina si va avea o avansare rapida in mare care se datoreaza probabil unei oarecare colmatari a bratului Sfantul Gheorghe. Deasemenea se contureaza partea de Nord a Deltei si bratul care ii va da nastere: bratul Chilia. Faza 5: Colmatarea bratului Sulina obliga apele Dunarii sa caute alta iesire la Marea Neagra, astfel "cordonul initial" este strapuns din nou in partea de nord (in urma cu 2 000 de ani, in dreptul localitatii Periprava), luand nastere bratul Chilia. Aluviunile depuse de noul brat Chilia vor duce la inaintarea Deltei in partea de Nord. In interiorul Deltei colmatarea lacurilor si formarea unor noi grinduri este un proces natural ce continua si astazi. 1.3. Relief Relieful Deltei Dunarii este reprezentat printr-o succesiune de campii litorale continuate spre selful continental al Marii Negre printr-un front litoral. In cadrul campiei litorale se disting doua forme de relief care dau nota specifica : grindurile si campurile. Grindurile fluviale se inalta cu incetul din depunerea in lungul bratelor deltei, putand fi simple sau complexe. Se considera complexe, cele alcatuite din alaturarea si suprapunerea mai multora simple. Oricare le-ar fi structura, insotesc felurite cursuri de apa, ale deltei. Dimensiunile lor sunt proportionale cu gradul de marime a cursurilor de apa care leau dat nas-tere, fie ele curgatoare, incet curgatoare sau chiar cel putin temporare, aproape stationare. Materialele din care sunt alcatuite fiind aluviunile aduse de apele Dunarii, grindurile flu-viale sunt mai inalte in zona din amonte, unde in timpul viiturilor apele se ridica mai mult de-cat in zona dinspre mare. Asa fiind, ele contin, proportional cu volumul apelor inca needcan-tate, aluviuni mai numeroase. In sectorul vestic al bratelor deltei, aceste grinduri ajung la o inaltime de aproape 4 m, scazand treptat catre tarmul marii. Totodata se constata ca inaltimea lor este cea mai mare langa malul fluviului decat inspre depresiunile inconjuratoare, desupra carora in timpul revarsarilor, apele ajung din ce in ce mai limpezi, pe masura ce departarea fata de brat se mareste.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.