Padurile care inca mai ocupa suprafete importante ale planetei sunt ecosisteme importante atat pentru om cat si din punct de vedere strict ecologic. Pentru oameni padurea are valente estetice, recreationale, economice. Lemnul, precum si alte produse ale padurii au atat o importanta economica locala cat si mondiala. Se estimeaza ca o treime din populatia lumii este dependenta in continuare de lemn ca sursa importanta de energie (Dudley et. al., 1995). In tari africane precum Camerun, Coasta de Fildes Ghana si Liberia biocenozele caracteristice padurii furnizeaza populatiei 70-90% din totalul proteinei animale consumate (FAO, 1993).
Unul din principalele ava 727d32h ntaje ale prezentei padurii se refera la reducerea riscului eroziunii solului, alunecarilor de teren, inundatiilor si avalanselor. De asemenea, padurea are un rol important in regimul precipitatiilor locale, previne desertificarea (aparitia desertului), poate afecta favorabil climatul si este o sursa importanta de oxigen, precum si un fixator de dioxid de carbon (Anderson, 1990). Diversitatea biologica a padurilor (mai ales a padurilor umede) este deosebit de ridicata, considerandu-se ca acestea detin jumatate din totalul speciilor de pe planeta.
Modul in care a fost si este exploatata padurea, mai ales despaduririle excesive a condus la reducerea substantiala a suprafetelor impadurite la nivel mondial. Numai in 1995, in tari cu suprafete impadurite extinse au fost defrisate imense suprafete (aproximativ 1,1 milioane hectare in Brazilia, 0,99 milioane hectare Canada). Datele statistice pentru perioade mai indelungate de timp sunt de asemenea semnificative. Spre exemplu, SUA mai are aproximativ 1-2% din suprafata initial impadurita, Europa mai putin de 50%, iar datele statistice arata ca la nivel mondial, 80% din padurile planetei au fost deja distruse (Hatch, 1997).
Despadurirea, intelegand prin acest termen, defrisarea unor mari suprafete de padure (Fig. 69), fie ca urmare a exploatarii lemnului, fie datorita incendiilor de padure provocate sau naturale, poate determina intensificarea unor fenomene climatice naturale, cum sunt frecventa inundatiilor masive, seceta excesiva, perioadele foarte reci in sezonul de iarna. Se estimeaza ca despadurirea masiva va fi cauza unei cresteri accentuate a efectului de sera la nivel global in proportie de 50% in perioada 1990-2025.
De asemenea, reducerea suprafetei padurilor si schimbarile mediale provocate de acest proces, pot determina efecte indirecte asupra unor numeroase specii de arbori, efecte ce se pot manifesta in sensul unei rezistente mai scazute la atacul insectelor fitofage si al agentilor patogeni, la poluare sau actiunea focului (FAO, 1993).
Figura 69 . Imagini generale ale zonelor afectate de defrisari masive (Sursa: WEB, Geocites).
Padurile au de asemenea un rol important in functionarea pescariilor, modificand in mod direct sau indirect habitatele acvatice precum si regimul hidrografic al cursurilor de apa fapt ce poate determina scaderea stocurilor de pesti atat in zonele afectate cat si in aval.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
