Dâmbovița

Este cel mai mare afluent - sub aspectul lungimii - al Argesului, ce izvoreste, prin Valea Vladului din Muntii Fagarasului, varful Bratila (2274 m) si prin paraul Boarcasu din Muntii Leaotei, varfu Piscanu (2383 m). Dupa un curs cu directie vest-est intre masivele Fagarasului si Piatra Craiului, la nord, si Iezer-Papusa, la sud, unde s-a construit in 1983 lacul de acumulare Pecineagu, Dambovita se orienteaza spre sud-est formand cheile de la Plaiu Mare, inainte de a patrunde in depresiunea Podu Dambovitei.

Urmeaza Cheile Mari ale Dambovitei, intre Podu Giurgiului si cealalta depresiune montana. de la Rucar. In continuare, Dambovita mai are un sector de vale ingusta la Dragoslavele si Cetateni, dupa care traverseaza Piemonbtul Candesti si Campia Romana, partea centrala, varsandu-se, in Arges, la Budesti.

Pentru apararea orasului impotriva inundatiilor produse de Dambovita, s-au inceput o serie de lucrari inca din 1775, sub domnia lui Alexandru Ipsilanti, ca urmare a inundatiilor din 1774. Lucrarile hidrotehnice realizate in jurul Bucurestilor in decursul timpului, pe langa rolul de aparare impotriva inundatiilor, au mai avut in vedere suplimentarea debitului Dambovitei in perioada apelor mici si alimentarea cu apa potabila si industriala a orasului. In acest sens au fost construite 3 sisteme de canale: Brezoaele-Arcuda, Ogrezeni-Arcuda si Ogrezeni-Rosu, lucrari care n-au rezolvat insa integral problemele respective.

Actiunea de amenajare a Dambovitei in perimetrul munincipiului Bucuresti, se coreleaza cu planul de amenajare integrala a bazinului propriu-zis si a Argesului in ansamblu. Astfel, pe cei 10 km intre Ciurel si Vitan, albia Dambovitei amenajata deja la sfarsitul secolului XIX (1880 1886) in forma cunoscuta inainte de 1985, a fost schimbata radical. Raul a fost transformat practic, in sectorul bucurestean, in 6 biefuri si tot atatea noduri hidrotehnice, cu denivelari de 1 2 m (Grozavesti, Eroilor, Opereta, Marasesti, Mihai Bravu, Vitan Barzesti). In amunte de nodul hidrotehnic Grozavesti s-a construit Lacul Morii (Dambovita). Amenajarea in interiorul capitalei consta in faptul ca Dambovita este reprezentata prin 2 cursuri suprapuse si anume: la suprafata albia geometrizata cu nivelul liber prin care este vehiculata apa curata; sub albia de suprafata se gaseste caseta de colectare a apelor uzate provenite din perimetrul orasului. Apele uzate sunt conduse la statia de epurare de la Glina, dupa care vor reintra in albia Dambovitei.

In perimetrul capitalei, pe Dambovita s-au construit 10 poduri pentru asigurarea legaturilor dintre cele 2 maluri (Ciurel, Grozavesti, Eroilor, Opera, Izvor, Opereta, Marasesti, Timpuri Noi, Mihai Bravu, Vitan Barzesti), la care se mai adauga planseul din Piata Unirii si podul de la Rosu in amunte de Lacul Morilor.

Exploatarea se face printr-un sistem informational alcatuit din statii automate de masurare a parametrilor de gospodarire a apelor si transmiterea acestora prin radio si linii de telecomunicatii la un centru dispecer.

Dambovita, in ...