Culoarul Bran-Rucar

Obiceiuri si traditii in Bran

Invoilei agricole privind pamantul

Datorita faptului ca simtul proprietatii este foarte dezvoltat si acest drept nu a fost stirbit in timpul regimului comunist, branenii greu se invoiesc cand e vorba de pamant. Totusi, familiile mai in varsta care nu-si mai pot lucra pamantul, il dau «in parte» cu un procent de 50%.

Masura laptelui la oi si vaci

Fiecare stapan de stana, pentru perioada de varat, pentru fiecare oaie, preda proprietarului, pe parcursul anului 4-5 kg de branza de burduf si 1 kg de urda, sau 7-8 kg de telemea, si primeste de la proprietar, pentru paza si tratamente zooveterinare, 70-80.000 lei.

Pentru fiecare vaca, pentru varat, proprietarul primeste 6 kg branza de burduf si 1 kg de urda, la fiecare litru de lapte muls la masuratoarea laptelui. Masuratoarea se desfasoara la mijlocul peioadei de pasunat, intre Sfantul Petru Nou si Sfantul Petru Vechi. In aceasta perioada, toti proprietarii urca la munte si participa la cele 3 mulsori din ziua respectiva, prin care se constata cantitatea de lapte a fiecarei vaci.

Urcatul la munte

Urcatul la munte, pe pasunile alpine, incepe la data de 1 iunie, atat cu ovinele cat si cu taurinele. Ovinele incep pasunatul pe pasunile de la ses, incepand cu data de 1 mai, iar taurinele pe fanetele proprietarilor inainte cu 1-2 saptamani de urcatul la munte.

Tunsul

Tunsul oilor se desfasoara in perioada 1 martie-10 aprilie, dupa ce fatarile s-au incheiat, pentru a ramane in adaposturile proprietarilor 3-4 saptamani pana la iesirea la pasunat.

Alesul Oilor

Alesul oilor, sau « ravasitul», este cea mai mare sarbatoare care se desfasoara in zona Branului.

Dupa coborarea de la munte, stapanul de stana inapoiaza fiecarui proprietar efectivele si definitiveaza intelegerea (preda branza si incaseaza sumele de pasunat si tratament). Cu aceasta ocazie, s-a impamantenit obiceiul ca, in prima duminica din luna octombrie, la Bran, pe platforma de la Vama, sa se desfasoare o sarbatoare traditionala denumita generic «Ravasitul Oilor».

Dupa anul 1990, Consiliul Local Bran, in colaborare cu Centrul Agricol, a organizat direct aceasta sarbatoare. Producatorii de branzeturi, proprietarii de animale n-au mai facut tranzactii haotic, ci a fost organizat o mare expozitie cu produse din lapte si cu cele mai frumoase animale (ovine, taurine, caine ciobanesti, cai, magari). Pentru stimularea producatorilor, s-au asigurat fonduri pentru premierea celor mai frumoase si performante animale.

An de an, aceasta sarbatoare are un tot mai mare ecou, vizitatori din toate zonele de ses vin sa-si procure renumita branza de burduf.

Stana

Constructie din barne de brad, cu acoperis in doua ape si invelitoare din sindrila, stana este componenta de baza a complexului pastoral de munte, in sensul de unitate economica destinata varatului animalelor. Stana este in acelasi timp si adapost pentru grupul uman si constructie legata de procesul de productie. Cel mai frecvent intalnita este tipul morfologic cu trei incaperi: fierbatoarea (foloseste la prelucrarea laptelui), stana foilor (destinata dospirii casului si prelucrarii branzei), stana branzei (sau bordeiul de branza), amplasata in partea nordica unde se pastreaza mai bine branza.

Posibilitati de dezvoltare

Localitatea Bran, are avantajul ca este situata exact la mijlocul tarii si are cai de acces usor de strabatut spre toate provinciile tarii, beneficiind in acelasi timp de un peisaj ce rar se intalneste pe plan international.

Pentru turismul montan este o baza de plecare pe Muntii Bucegi si Piatra Craiului, pe multitudinea de trasee turistice care pornesc din centrul comunei.

Muzeul etnografic, muzeul Vamii si impunatorul castel, ofera vizitatorilor desfatare si in cateva ore ii face sa treaca prin cateva secole de istorie. Branul este leaganul tineretii unor mari personalitati din domeniul literelor, medicinei, armelor, precum: Sextil Puscariu, Cavaler Ioan de Puscariu, General Traian Mosoiu, Liviu Popovici, Lucian Bologa si multe alte personaitati care si-au adus aportul la marile evenimente din trecut.

Pentru turismul roman sau strain, Branul este o oaza de liniste, unde poate sa-si petreaca un concediu de neuitat prin reteaua de turism rural, la gospodariile agroturistice.

Prin acest flux de vizitatori, Branul mai are avantajul de a-si valora superior productia de carne, lapte, branzeturi, confectii, tricotaje, obiecte de artizanat.

Parcul National Piatra Craiului

Situat in Carpatii Meridionali, parcul cuprinde masivul de circa 25 km lungime intre Zarnesi si Rucar, fiind delimitat de Culoarul Bran-Rucar si raul Dambovicioarei la est si sud-est, de raurile Dambovita si Tamas la est si de raul Barsa la nord.

Imbinarea dintre traditiile locale pastrate inca nealterate, peisajul deosebit, prezenta multor specii de plante si animale rare creeaza unicitatea Parcului National Piatra Craiului. Satul traditional, reprezentat prin Magura si Pestera, te ajuta sa descoperi frumusetea vietii la tara, mancarurile traditionale romanesti, obiceiurile pastrate din strabuni. Stanile, un bun prilej de popas, iti ofera un bulz ciobanesc intr-o ambianta deosebita.

Frumusetile muntelui se lasa descoperite prin excursii de-a lungul sau.

Primele escursii in Piatra Craiului se pierd in negura timpului, fiind intreprinse de ciobanii si vanatorii localnici. Acestia au folosit la inceput, pentru adapost, stanile ciobanilor, contruind apoi primele cabane si refugii. In 1881 au fost ridicate cabanele Plaiul Foii si Vladusca. Cabana din Poiana Vladusca a avut o existenta scurta si zbuciumata, arzand in anul 1896, fiind reconstruita in acelasi an si distrusa de o avalansa 25 de ani mai tarziu, in 1921. Pentru a facilita atingerea varfului Piscul Baciului de cat mai multi turisti, initial a fost construit refugiul Grind (1908-1916), apoi Cabana Negru Voda pe acelasi amplasament, in 1934. Din pacate, amplasarea intr-o zona expusa a pecetluit si soarta acestei cabane care a fost distrusa de o avalansa in 1953. In 1897 s-a construit Cabana Curmatura, cabana care din fericire se pastreaza pana astazi. Deschiderea de noi trasee catre creasta a impus construirea de noi refugii in cele mai importante zone de acces: Diana (1920-1930) si Vf. Ascutit.