Comuna Soveja

1.1. Consideratii generale

1.1.1. Poziția geografică

Comuna Soveja din judeţul Vrancea - România - este aşezată în, zona Subcarpaţilor de Curbură, fiind punctul cel mai de apus al Vrancei.

Vatra comunei se află în partea de nord a depresiunii Vrancea, în ulucul depresionar numit de geograful Horia Grumăzescu „Depresiunea submontană Vrancea-Soveja", într-o vale largă de circa 10 km2.

Este străjuită spre apus de munţii Ţâua (1165 m), Zboina Neagră (1386 m), iar spre răsărit de dealurile Subcarpatice: Răchitaşul Mare (927 m) şi Răchitaşul Mic (892 m); spre sud, se mărgineşte cu dealurile Vrancei, Curmătura Sovejei şi muntele Ghergheleului, iar spre nord cu dealurile Caşinului şi munţii Oituzului, hotarul mergând pe cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Şuşiţei şi al Caşinului.

Depresiunea Soveja este o unitate geografică şi istorică aparte faţă de marea depresiune a Vrancei. Din punct de vedere al latitudinii şi longitudinii, este cuprinsă între paralelele 45°58' şi 46°04'27" latitudine nordică şi între meridianele 26°37'30" şi 26°43' longitudine estică.

Relieful este colinar, alcătuit dintr-o salbă de dealuri: dealul Dogariei, Moşului, Roşchilei, Făcăului, Pusnicul, Unguraşul, Runcul, Cocosila etc., străbătute de multe izvoare şi râuri de munte, ca: Şuşiţa, Pârâul Negru, Dragomira, Chilug, Chiua, Dumicu.

Altitudinea medie a aşezării este de 620-700 m., medie anuală măsoară 690 mm col. Hg, precipitaţiile (ploi, zăpezi) ajungând la 650 mm/mp, depresiunea fiind ferită de vânturile dominante (Crivăţ, Băltăreţ, Austru), dar e biciuită de un vânt local care suflă puternic mai ales toamna şi primăvara, trombele de aer rece rostogolindu-se de pe culmile Zboinelor (Neagră şi Verde) băgând spaima în sufletele localnicilor, mai ales după 3 martie 1943, când acest vânt năpraznic a dat forţă unui incendiu care a mistuit peste 380 locuinţe, în miez de noapte, arzând sute de animale şi 19 adulţi şi copii. Acelaşi vânt local a alimentat în lunile iulie şi iunie 1998, două incendii în satul Rucăreni, distrugând 31 podarii (primul) şi 17 (al doilea).

Clima este continental moderată, cu o temperatură medie anuală în jur 8,4° С, cu până la -20° iarna şi rareori pâna la +30° vara.

Localitatea se întinde pe o suprafaţă de 10.000 ha, de terenuri arabil (gradini), faneţe, păşuni şi păduri - după altitudine - cu frumoase şesuri - la odăi -, cu poieni odihnitoare pline de flori şi izvoare sau păşuni pe coastele dealurilor sau pe văile apelor, fiind urmate de împărăţia codrilor de foioase (fag, carpen, mesteacăn), dar mai ales de conifere (brad, molid, pin).

Soveja se învecinează la sud cu comuna Tulnici şi satul Negrileşti ce aparţine comunei Bârseşti, aşezări ce se află la 9, respectiv 7 km depărtare; la est - cu comunele Vizantea Livezi şi Câmpuri la 7, respectiv 10 km depărtare; la nord - cu comuna Mănăstirea Caşin, ce se află la 1 km depărtare, iar la vest - cu satele Lepşa şi Greşu situate la 15 km depărtare, sate prin care se trece peste munte spre comuna Ojdula din judeţul Covasna, ce se află la 50 km distanţă, urmând tot spre vest oraşulTârgu-Secuiesc la 60 de km şi Braşovul la 120 km faţa de Soveja.

1.1.2. Căi de acces

Drumurile de acces spre Staţiune sunt deservite de autobuze, pe traseele: Focşani-Panciu-Soveja (82 km); Focşani-Vidra-Soveja (90 km), Panciu-Soveja (47 km). Cu mijloace personale de transport se circulă pe ruta Soveja-Lepşa-Tîrgul Secuiesc-Braşov (120 km).

Pînă la Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea, este o distanţă de 82 de km, cu trecere prin oraşul Panciu, la 47 km de Soveja, având ca mijloc de transport autobuzul (4-5 curse pe zi), care consumă timpul şi banii sovejenilor, nevoiţi să-şi rezolve problemele de viaţă (adminis¬trative, şcolare, medicale şi mai ales cele ale muncii la câmpie, unde îşi au terenurile arabile) cu un efort numai de ei ştiut şi simţit.

Soveja este formată din două sate: Dragosloveni - sat de reşedinţă -şi Rucăreni, aşezate pe văile a două ape (Dragomira şi Şuşita), fiind des¬părţite de Dealul Bisericii, peste care trec cărările şi drumurile vecinale, de circa un kilometru lungime fiecare, ceea ce face ca administrarea comunei să nu fie anevoioasă. Cele două sate formează o potcoavă cu baza sub dealul Ţâlfa, în partea de est a localităţii, numită Golaşei. Hotarul dintre sate constituie o problemă administrativă şi şcolară, Golăşeii aparţinând, după caz, când Dragoslovenilor, când Rucărenilor.