Comuna Gura Râului - Județul Sibiu

Extras din referat Cum descarc?

Aflata la o altitudine de 554 m si strajuita de dealuri si paduri, comuna Gura Raului beneficiaza de aerul tare si curat al muntilor ce o strajuiesc. Este una din putinele locuri unde tineretul pastreaza intacte traditiile si obiceiurile specifice, si unde acestea se imbina armonios cu modernul. Ulitele sale se insiruiesc pe malul raului Cibin, ce deschide carare printre dealuri. La altitudini mari intalnim paduri de pin, brad, foioase; jos - case in stil sasesc, ca niste adevarate cetati, unele vechi de mai bine de 100 de ani, cu porti mari, curti interioare umbrite de vita-de-vie, suri inalte pline de fan, gradini frumoase si vite in grajd. 
Pe ulitele unde localnicii iti dau binete ca unui vechi cunoscut, odinioara colindau George Toparceanu, George Cosbuc (se pare ca "Nunta Zamfirei" si "Numai una" au fost scrise aici), Mihai Eminescu, Lucian Blaga si multe alte mari personalitati culturale "prinse" de vraja locului. 
Oaspetii de astazi ai satului au parte de alte conditii: legaturi (transport) directe cu localitatile invecinate, acces la serviciile telefoniei mobile si la reteaua televiziunii prin cablu. 
La Gura Raului tabloul pastoral pare neatins, cu oamenii ce vin duminica dimineata la biserica in costum popular, cu ciurdele de vaci ce se vad seara pe ulitele satului, intorcandu-se de la pascut, cu cei doi localnici in sube uriase, ce stau noaptea de paza, in fata bisericii...
Dealurile ce strajuiesc Gura Raului constituie o prima invitatie la drumetii. Muntele Cindrel (2244 m) este de asemenea aproape. Putin mai sus de "coada lacului", Cibinul curge din munti, impartindu-se in doua brate numite de localnici Raul Mare si Raul Mic. Pe Raul Mic se ajunge, dupa 15 km, la cabana Stramba, in vreme ce Raul Mare curge printre spectaculoasele Chei ale Cibinului. De asemenea, prin Gura Raului se poate ajunge, parcurgand 15-20 km, in renumita statiune montana Paltinis (pentru autoturisme, drumul cel mai bun este insa prin Sibiu, 50-60 km pana la Paltinis).
Cai de acces: drumul national Sibiu - Sebes. Nod de autostrada si aeroport este la 15 km. Un drum modernizat derivat din DN 1 (E 15 A) la Cristian, conduce prin Orlat la Gura Raului. Gara este situata la 3 km de comuna, atat cea de marfuri cat si cea de transport persoane.
Comuna beneficiaza de racordare la reteaua de apa potabila, la reteaua de energie electrica, de asemenea existand si retea de canalizare pentru jumatate din comuna. Exista acoperire pentru serviciile de telefonie fixa, de asemenea pentru televiziune prin cablu. Drumul este asfaltat pe un sfert din lungime. In anul curent se vor finaliza lucrarile la reteaua de canalizare si statia de epurare precum si la reabilitarea drumurilor comunale. Exista studii de fezabilitate pentru reabilitarea retelei de apa curenta, pentru statia de tratare si propunerea de construire a unei gradini. 
Agentii economici cei mai importanti ai comunei activeaza in domeniul prelucrarii lemnului, fierarie si componente auto.
Mandria "gurenilor", cum isi spun satenii din Gura Raului, sunt cele doua biserici si costumul romanesc, in alb si negru, pe care-l imbraca duminica si cu ocazia sarbatorilor. Exista chiar unele persoane varstnice care nu se despart de el decat noaptea. Biserica Mica din Gura Raului a fost construita in 1202, cu 178 de ani inainte de prima atestare documentara a satului. Biserica, numita acum "Unita" - dupa ce o perioada a fost ortodoxa si o alta perioada greco-catolica-, are rangul de monument istoric. Biserica Mare a fost ridicata in 1887, la indemnul mitropolitului Andrei Saguna, sub hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. Biserica imbina stilul bizantin cu cel gotic si pastreaza in functiune si acum, dupa 113 ani, ceasul din turn. 
Teritoriul comunei Gura Raului se bucura de existenta catorva lacuri a caror frumusete si importanta economica vin in completarea locurilor pitoresti ale asezarii.
Lacul de acumulare Gura Raului s-a format in urma construirii barajului finalizat in anul 1981. Barajul are o inaltime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m. 
Lacul glaciar Iezerul Mare este situat pe versantul nordic al platoului Cindrel la 1998 m altitudine. A luat nastere intr-un circ glaciar. Are o suprafata de 3,4 ha, este lung de 320 m, lat de 190 m si are un volum de apa apreciat la cca. 19.000 m3. Se remarca prin adancimea mare pe care o atinge in partea de S de 13,3 m. Din el se formeaza izvorul principal al Raului Mare.
Lacul glaciar Iezerul Mic este situat la 1955 m altitudine, intr-un circ glaciar mai mic din apropierea primului. De forma aproape dreptunghiulara are suprafata de numai 1,8 ha, adancimea de 1,7 m, lungimea de 80 m iar latimea de 58 m. Lacul are un emisar care formeaza al doilea izvor al Raului Mare.
Majoritatea traditiilor din Gura Raului sunt legate de sarbatoarea Craciunului si au in prim plan pe tinerii satului. Butea sau Ceata Junilor este un obicei legat de sarbatorile de iarna. Se alege o "gazda" unde "ficiorii" invata colinde, un jude, un vornic si un crasmar. Inainte de sarbatori junii ridica in piata satului un brad frumos, apoi, imbracati in costume populare joaca dansuri populare specifice ,in targ si pe la casele oamenilor, de la Craciun si pana la Anul Nou;
Chematul fetelor la juni. Junii imbracati in costume populare merg la casele fetelor pentru a le chema la petrecere. Are loc un dialog specific cu parintii fetelor, apoi sunt serviti cu vin si placinte. Seara, la gazda junilor, se strang multe fete pe care le intampina crasmarul, casierul si ceilalti juni;
Colindatul se face in fiecare an in Ajunul Craciunului. Grupuri de colindatori, fete, baieti, copii sau adulti merg la colindat din casa in casa, fiind rasplatiti dupa datina cu mere, nuci si covrigi;
De Rusalii se obisnuieste sa se ofere copiilor (nasele ofera finilor micuti) cupe (cani) de ceramica, portelan sau email, umplute cu bomboane sau biscuiti. Tot acum, in "pavilion", formatia de caluseri a satului prezinta publicului dansuri populare locale;
Opaitatul este un obicei practicat cu o saptamana inainte de inceputul postului mare. Baieti de 10-15 ani se urca pe dealurile din apropiere (Unghiul Maguricii, Calea Noua, Zapozi, Budu) unde "opaiteaza". Isi pregatesc din timp opaite si potangi (lemne, bate etc.) iar cand se innopteaza le aprind si le rotesc in jurul capului strigand formule specifice;
De Ispas batranii isi fac braie de leustean cu care se leaga la mijloc in credinta ca vor scapa de boli. Se zice ca in ziua de Ispas creste iarba cea mai grasa.

Fisiere in arhiva (1):

 Comuna Gura Raului - Judetul Sibiu.doc