Comuna Gura Râului - Județul Sibiu

Aflată la o altitudine de 554 m şi străjuita de dealuri şi păduri, comuna Gura Râului beneficiază de aerul tare şi curat al munţilor ce o străjuiesc. Este una din puţinele locuri unde tineretul păstrează intacte tradiţiile şi obiceiurile specifice, şi unde acestea se îmbină armonios cu modernul. Uliţele sale se înşiruiesc pe malul raului Cibin, ce deschide cărare printre dealuri. La altitudini mari întâlnim păduri de pin, brad, foioase; jos - case în stil săsesc, ca nişte adevărate cetăţi, unele vechi de mai bine de 100 de ani, cu porţi mari, curţi interioare umbrite de viţa-de-vie, suri înalte pline de fân, grădini frumoase şi vite în grajd.

Pe uliţele unde localnicii iţi dau bineţe ca unui vechi cunoscut, odinioară colindau George Topârceanu, George Coşbuc (se pare ca "Nunta Zamfirei" şi "Numai una" au fost scrise aici), Mihai Eminescu, Lucian Blaga şi multe alte mari personalităţi culturale "prinse" de vraja locului.

Oaspeţii de astăzi ai satului au parte de alte condiţii: legături (transport) directe cu localităţile învecinate, acces la serviciile telefoniei mobile si la reteaua televiziunii prin cablu.

La Gura Râului tabloul pastoral pare neatins, cu oamenii ce vin duminica dimineaţa la biserică în costum popular, cu ciurdele de vaci ce se văd seara pe uliţele satului, întorcându-se de la păscut, cu cei doi localnici în şube uriaşe, ce stau noaptea de pază, în fata bisericii...

Dealurile ce strajuiesc Gura Raului constituie o prima invitatie la drumetii. Muntele Cindrel (2244 m) este de asemenea aproape. Putin mai sus de "coada lacului", Cibinul curge din munti, impartindu-se in doua brate numite de localnici Raul Mare si Raul Mic. Pe Raul Mic se ajunge, dupa 15 km, la cabana Stramba, in vreme ce Raul Mare curge printre spectaculoasele Chei ale Cibinului. De asemenea, prin Gura Raului se poate ajunge, parcurgand 15-20 km, in renumita statiune montana Paltinis (pentru autoturisme, drumul cel mai bun este insa prin Sibiu, 50-60 km pana la Paltinis).

Cai de acces: drumul national Sibiu – Sebes. Nod de autostrada si aeroport este la 15 km. Un drum modernizat derivat din DN 1 (E 15 A) la Cristian, conduce prin Orlat la Gura Râului. Gara este situata la 3 km de comuna, atat cea de marfuri cat si cea de transport persoane.

Comuna beneficiaza de racordare la reteaua de apa potabila, la reteaua de energie electrica, de asemenea existand si retea de canalizare pentru jumatate din comuna. Exista acoperire pentru serviciile de telefonie fixa, de asemenea pentru televiziune prin cablu. Drumul este asfaltat pe un sfert din lungime. In anul curent se vor finaliza lucrarile la reteaua de canalizare si statia de epurare precum si la reabilitarea drumurilor comunale. Exista studii de fezabilitate pentru reabilitarea retelei de apa curenta, pentru statia de tratare si propunerea de construire a unei gradini.

Agentii economici cei mai importanti ai comunei activeaza in domeniul prelucrarii lemnului, fierarie si componente auto.

Mândria "gurenilor", cum îşi spun sătenii din Gura Râului, sunt cele două biserici şi costumul românesc, în alb şi negru, pe care-l îmbracă duminica şi cu ocazia sărbătorilor. Există chiar unele persoane vârstnice care nu se despart de el decât noaptea. Biserica Mică din Gura Râului a fost construită în 1202, cu 178 de ani înainte de prima atestare documentară a satului. Biserica, numită acum "Unită" - după ce o perioadă a fost ortodoxă şi o altă perioadă greco-catolică-, are rangul de monument istoric. Biserica Mare a fost ridicată în 1887, la îndemnul mitropolitului Andrei Şaguna, sub hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Biserica îmbină stilul bizantin cu cel gotic şi păstrează în funcţiune si acum, dupa 113 ani, ceasul din turn.

Teritoriul comunei Gura Raului se bucura de existenta catorva lacuri a caror frumusete si importanta economica vin in completarea locurilor pitoresti ale asezarii.

Lacul de acumulare Gura Raului s-a format in urma construirii barajului finalizat în anul 1981. Barajul are o înaltime de 72 m si este situat la altitudinea de 550 m.

Lacul glaciar Iezerul Mare este situat pe versantul nordic al platoului Cindrel la 1998 m altitudine. A luat nastere într-un circ glaciar. Are o suprafata de 3,4 ha, este lung de 320 m, lat de 190 m si are un volum de apa apreciat la cca. 19.000 m3. Se remarca prin adâncimea mare pe care o atinge în partea de S de 13,3 m. Din el se formeaza izvorul principal al Râului Mare.

Lacul glaciar Iezerul Mic este situat la 1955 m altitudine, într-un circ glaciar mai mic din apropierea primului. De forma aproape dreptunghiulara are suprafata de numai 1,8 ha, adâncimea de 1,7 m, lungimea de 80 m iar latimea de 58 m. Lacul are un emisar care formeaza al doilea izvor al Râului Mare.

Majoritatea tradiţiilor din Gura Râului sunt legate de sărbătoarea Crăciunului şi au în prim plan pe tinerii satului. Butea sau Ceata Junilor este un obicei legat de sarbatorile de iarna. Se alege o "gazda" unde "ficiorii" învata colinde, un jude, un vornic si un crâsmar. Înainte de sarbatori junii ridica în piata satului un brad frumos, apoi, îmbracati în costume populare joaca dansuri populare specifice ,în târg si pe la casele oamenilor, de la Craciun si pâna la Anul Nou;

Chematul fetelor la juni. Junii îmbracati în costume populare merg la casele fetelor pentru a le chema la petrecere. Are loc un dialog specific cu parintii fetelor, apoi sunt serviti cu vin si placinte. Seara, la gazda junilor, se strâng multe fete pe care le întâmpina crâsmarul, casierul si ceilalti juni;

Colindatul se face în fiecare an în Ajunul Craciunului. Grupuri de colindatori, fete, baieti, copii sau adulti merg la colindat din casa în casa, fiind rasplatiti dupa datina cu mere, nuci si covrigi;

De Rusalii se obisnuieste sa se ofere copiilor (nasele ofera finilor micuti) cupe (cani) de ceramica, portelan sau email, umplute cu bomboane sau biscuiti. Tot acum, în "pavilion", formatia de caluseri a satului prezinta publicului dansuri populare locale;

Opaitatul este un obicei practicat cu o saptamâna înainte de începutul postului mare. Baieti de 10-15 ani se urca pe dealurile din apropiere (Unghiul Maguricii, Calea Noua, Zapozi, Budu) unde "opaiteaza". Îsi pregatesc din timp opaite si potângi (lemne, bâte etc.) iar când se înnopteaza le aprind si le rotesc în jurul capului strigând formule specifice;

De Ispas batrânii îsi fac brâie de leustean cu care se leaga la mijloc în credinta ca vor scapa de boli. Se zice ca în ziua de Ispas creste iarba cea mai grasa.