Comuna Dobrosloveni

Comuna Dobrosloveni este asezata in partea de sud a judetului Olt, la 7km departare, spre nord de orasul Caracal si 36km de orasul Slatina, pe soseaua nationala Caracal - Piatra-Olt - Rm.Valcea - Sibiu. Prin estul comunei, la marginea satului Resca, trece calea ferata Corabia - Piatra-Olt.

Vecinii sai sunt comunele Cezieni spre vest, Falcoiu spre nord, Farcasele spre est si orasul Caracal spre sud. Are o suprafata de 55km2, teritoriul sau fiind strabatut de la vest la est de paraul Teslui, valea Potopinului si valea Frasinetului. Este formata din satele Dobrosloveni - resedinta comunei, Resca in est, Potopini in nord si Frasinet in sud-vest.

Primaria comunei Dobrosloveni

Relief

- comuna Dobrosloveni se incadreaza in Campia Caracalului, parte componenta a Campiei Romane, campie ce se desfasoara pe interfluviul Jiul - Olt. Ea reprezinta portiunea cea mai inalta si bine conturata, din 3 parti, de braul apelor curgatoare, fiind marginita de o treapta joasa, de origine fluviala, formata din lunci si terase bine dezvoltate. Aceasta treapta se compune din campiile secundare ale Jiului, Oltetului si Dunarii, care inchid intre ele campia Leu - Rotunda, cel mai intins pinten piemontan din campia Olteniei.

Relieful teritoriului comunei Dobrosloveni intra in limita de vest a vaii Oltului, padurea Frasinetu fiind punctul care delimiteaza la vest pe teritoriul comunei aceasta vale. Terasa Hotarani, care apartine exclusiv malului drept al Oltului, avand o altitudine intre 17-21 m, isi are limita vestica pe teritoriul comunei in dealul Potopini (104m).

Terasa Caracal este si ea prezenta pe teritoriul comunei, avand o altitudine relativa de 20m, iar cea absoluta de 55m. In relieful comunei intra de asemenea si valea Tesluiului care se dezvolta de fapt pe terasele Oltului, adica terasa Hotarani de varsta Wurm I si terasa Caracal de varsta Riss.

In relieful comunei intra si vaile secundare ale Potopinului si Frasinetului, afluenti ai Tesluiului. Aceste vai sunt folosite in diferite lucrari hidro si agro-ameliorative, ele reprezentand deja forma unor canale naturale.

Microrelieful este alcatuit din crovuri, microrelieful versantilor cu surpari de teren, torenti, ogase, bazine de receptie de tipul hartoapelor, acumulari de tipul conurilor de dejectie. Se intalnesc si forme antropice de tipul movilelor. Acest relief are o agricultura intensiva.4