Cluj-Napoca

Bine ati venit la Cluj!

Aici este locul in care poti intalni frumusetile spirituale…

Aici orasul imbraca forma unei adevarate cetati…

Aici se afla capitala istorica a Transilvaniei…

Aici poti admira monumente istorice datind din timpuri stravechi

monumente de arta si elemente folclorice originale…

Aici orasul se mandreste cu alese contributii la cultura si

stiinta romaneasca…

Aici generatii dupa generatii au trait si muncit impreuna si sunt

legati de acest pamant prin munca…

Aici veti intalni orasul unde omul cu mintea nu poate ajunge…

Aici poti vedea monumente arhitectonice in toate stilurile

europene…

Aici intalnesti orasul care a fost,este si va fi un simbol de-al

lungul istoriei…

Putina istorie

Cluj-Napoca (până 1974 Cluj; maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis) este reşedinţa judeţului Cluj, precum şi capitala istorică a Transilvaniei, România. Vechea cetate a fost construită pe malul drept al râului Someşul Mic, însă, odată cu dezvoltarea comerţului şi creşterea populaţiei, aceasta s-a extins pe celălalt mal. Aşezarea a fost fondată în anul 124, sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca.

Prima atestare documentară a aşezării a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care spune despre aceasta că este una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia preromană, cu numele de Napuca. La scurt timp după cuceririle romane din 101-102 şi 105-106, Napuca a fost distrusă, spre a fonda o nouă aşezare rurală (civitas), Napoca, pe malul drept al râului Samus. Cetatea Clujului avea să facă parte mai târziu dintr-un sistem de fortificaţii din voievodatul transilvan a lui Gelu. Până la cucerirea maghiară, a suferit o serie de avarii şi reconstrucţii. Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei oraşului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul XV. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraş liber. Treptat Clujul a devenit un centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Aproximativ 5.000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar şi cu distracţiile specifice oraşului. Pe atunci populaţia era formată din saşi, secui şi în mică măsură români.

Rolul meşteşugului în muncile oraşului a crescut. De acest lucru s-a îngrijit şi Matei Corvin, rege al Ungariei între 1458 şi 1495, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localităţii sale natale, apărând-o în conflictele cu aşezările din jur. În privinţa populaţiei, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraş.

Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul XV recunoaşterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu, se regăsea în Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, dar şi în multe case particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului.

Din cauza nivelului de trai ridicat,clujenii nu au participat la rascoala lui Gheorghe Doja din 1514.Dezvoltarea comerciantilor si a mestesugarilor a implicat ingradirea nobilimii si a clerului.Un carturar sas,nascut la Sibiu,

Gaspar Heltai,a contribuit nu numai la formarea culturii,dar si la modernizarea orasului,care avea sa intretina o tipografie,o baie publica,o fabrica de hartie si una de bere.Dinastia Bathory a contribuit si ea la cresterea economica sau cea a populatie,aducand cetatea la un rang la care putea putea fi comparata doar cu Brasovul.

Baba Novac un important ostas a lui Mihai Viteazul a fost judecat si ars de viu in oras.Intemeietorul primei uniri a romanilor,Mihai Voda a cinat pentru ultima data la Cluj,dupa care a fost ucis din ordinul generalului Basta la Campia Turzii.

Gabriel Bethlen,principe al Transilvaniei a devenit protector al orasului si a ajutat la desavarsirea acestuia ca o cetate importanta.

Dupa cucerirea Ungariei de catre otomani si transformarea acestuia in pasalac,Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana.La sfarsitul secolului XVII,insa intra sub dominatie austriaca.Dupa un acord silit semnat de Mihai Apafi cetatea Clujui a fost nevoita sa gazduiasca trupele ducelui de Lorena,asigurandu-le un serviciu de 100.000 de florini.Cu toate acestea ostasii au si jefuit orasul si au cerut sume suplimentare de la contribuabili.