depresiuni intinse Limitele nord granita de nord sud Valea Prahovei vest Depresiunea Transilvaniei est Podisul Sucevei Subcarpatii Moldovei Subcarpatii de Curbura Geneza cea mai veche parte a Carpatilor Orientali este zona cristalina-mezozica, care, impreuna cu celelalte regiuni cristaline din Carpati, au origini in paleozoic, dar care s-au individualizat ca edificii continentale incepand in orogeneza hercinica erodate apoi pana la nivelul unor peneplene alpina din cretacic pana in prezent se adauga axul cristalino mezozoic sisturi cristaline roci triasice roci jurasice flisul cretacic la est flisul paleogen lantul vulcanic vestul zonei cristalino-mezozoic prin eruptii succesive care s-au propagat din nord spre sud (cea mai noua fiind eruptia care a construit craterul laculului Sfanta Ana) Alcatuirea petrografica trei aliniamente roci eruptive vest granite bazalte andezite sisturi cristaline centru roci metamorfice reci sedimentare spre rasarit si sud argile calcare conglomerate gresii Altitudinea mijlocii peste 2. 000 m.
Muntii Rodnei (Pietrosu Rodnei 2. 003 m.
) Muntii Calimani (Pietrosu Calimani 2. 100 m.
) peste 1. 900 m.
Muntii Suhardului Muntii Maramuresului apoi scad Masivitatea redusa datorita multimii de depresiuni pasuri vai longitudinale transversale Orientarea culmilor trei fasii paralele zona vulcanica Muntii Oas Gutai Tibles Muntii Calimani Gurghiu Harghita - Ciomatu zona cristalino mezozoica Muntii Rodnei Muntii maramuresului Muntii Suhardului Muntii Bistritei Muntii Giurgeului Muntii Ciucului (o parte) Obcina Mestecanis zona flisului Obcinile Feredeu si Mare Muntii Stanisoara, Ceahlau, Tarcau, Gosmanu, Nemira, Bezunt, Ciuc (o parte), Baraolt, Bodoc, Persani intreaga intindere a Carpatilor Curburii Subdiviziuni grupa nordica Carpatii Bucovinei si Maramuresului grupa centrala Carpatii Moldo-Transilvaniei grupa sudica Carpatii de Curbura ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.