Caracterizarea potențialului turistic al județului Sibiu

1.1 ASEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Cibinului, străbătută de râul cu acelaşi nume si se intinde pe o suprafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.

Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), a Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

1.2 RELIEFUL

Relieful este variat si coboara în trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile înalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului

1.3 CLIMA

În ceea ce priveşte judeţul Sibiu, predomină un climat temperat continental, de nuanţă central europeană, cu ierni moderate şi veri răcoroase. Datorită reliefului frământat şi cu trăsături locale variabile, şi factorii climatici înregistrează valori foarte diferite şi se constituie în etaje climatice distincte, corespunzătoare marilor unităţi de relief: munte, dealuri şi depresiuni. Principalele elemente ce caracterizează climatul staţiunilor forestiere sunt: temperatura sau regimul termic; precipitaţiile sau regimul pluviometric; vântul sau regimul eolian.

Temperatura: in judeţul Sibiu, temperaturile medii anuale înregistrează valori cuprinse între 9 grade, în Depresiunea Apoldului, -2 grade în Munţii Făgăraş şi 0 grade în Cindrel. Ele sunt mai coborâte faţă de ţinuturile învecinate de la sud şi vest, în condiţii similare de altitudine. Distribuţia temperaturilor este strâns legată de influenţa reliefului sau se manifestă în mod diferit de la un sezon la altul şi chiar de la o lună la alta. Depresiunea Făgăraşului bunăoară înregistrează cele mai scăzute temperaturi iarna, datorită localizărilor frecvente de aer rece. În lunile ianuarie şi februarie se întâlnesc frecvente inversiuni termice, determinate de staţionarea aerului rece în depresiuni şi a producerii înseninării pe platouri sau culmi mai înalte. Aflat in zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate, însă ferită de excese, media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm).

1.4 RETEAUA HIDROGRAFICA

Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet) colecteaza apele aduse de riurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Rurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoraste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent raul Hartibaciu, care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele.

Raurile din partea nordica sunt adunate de Tirnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este intregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Balea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezerul Mare, Iezerul Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.

Lacul Bâlea este un lac glaciar(format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2.040m, în Muntii Fagaras,Judetul Sibiu.Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafaţa de 46508 mp şi adâncimea de 11,35 m. În anul 1932 lacul Bâlea şi o suprafaţă de circa 180 de hectare în jurul lacului au fost declarate rezervaţie ştiinţifică. La Lacul Bâlea se poate ajunge în timpul verii cu maşina, peTransfagarasean, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana "Bâlea Cascadă". În Munţii Făgăraş se mai află şi lacurile Capra, Podragu mic, Podragu mare, Avrig, Urlea.Complexul turistic Balea Lac - Cea mai spectaculoasa zona de schi din tara, este recomandata numai celor cu experienta. In caldarea Balii, cat si pe valea acesteia se poate schia o buna parte din an. Aici avem cel mai lung sezon de schi din tara, multe competitii de schi extrem au loc in mai-iunie. Exista partii de schi naturale: schi de agrement si schi extrem. Durata sezonului este de circa 180 zile. În anul 2006 a fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheaţă din Europa de Est.