1.Asezarea si limitele localitatii Negostina Pozitia geografica a satului Negostina se incadreaza in randul localitatilor din nord-estul tarii, adica intr-o regiune extracarpatica, intr-o unitate geografica deluroasa de podis a judetului Suceava. Localitatea Negostina are urmatoarele coordonate geografice: 47? 54' latitudine nordica si 26? 5' longitudine estica (Fig.1). Este localizata intr-o zona deluroasa la 4 km sud de orasul Siret in subunitatea de relief a Podisului Sucevei numita Podisul Dragomirnei. Administrativ acest spatiu geografic intra pe teritoriul comunei Balcauti. Fig.1-Asezarea geografica a localitatii Negostina Teritoriul administrativ al comunei este de de 35,90 km2 si cuprinde trei sate: Balcauti, Negostina si Gropeni. Spre nord si nord-est limita este data de orasul Siret,spre nord-est de localitatea Padureni iar spre est de localitatea Gramesti. Partea sudica a localitatii Negostina intra in contact cu teritoriile localitatilor:Rudesti, Gropeni si Balcauti (fig.2). Localitatea este strabatuta de doua drumuri comerciale de mare circulatie: drumul European E85 si soseaua DJ 209. Ora locala curenta este de 14:17 (GMT+2). Fig.2-Limitele localitatii Negostina Dezvoltarea unei regiuni este in relatie directa cu pozitia sa geografica,cu amplasarea acesteia in raport cu unele arii importante in resurse naturale si forta de munca,de reteaua de cai de comunicatie dar si de particularitatile spatiului geografic regional. Localitatea Negostina s-a dezvoltat intr-o favorabila pozitie geografica situata in apropiere de Valea Siretului, de-a lungul cailor de comunicatie ce asigura legatura cu Bucovina Nordica (Ucraina). Un rol important in conturarea identitatii locale a localitatii a avut pozitionarea intr-un spatiu de tranzitie, confluenta si relatii, la contactul unor spatii etno - demografice eterogene (romani,ucrainieni) si naturale - cu resurse putin variate si slab valorificate de catre comunitatea locala: resurse hidrografice din bazinul hidrografic al raului Siret, resurse de roci de constructie (gresii,argile), resurse de pasuni si finete si cele de soluri cu fertilitate moderata. 2 .Relieful localitatii Negostina 2. 1.Caracteristici morfometrice si morfografice Relieful teritoriului administrativ al localitatii este deluros cu versanti usor inclinati in arealele colinare si neted in lunca paului Negostina si pe interfluvii (toloaca). Relieful localitatii se suprapune partii nordice a Podisului Dragomirnei. Prin caracteristicile geomorfologice,Podisul Dragomirnei este cea mai tipica parte a Podisului Sucevei: monoclin cu forme structurale (cueste si platouri structurale separate de vai subsecvente) cu inaltimi medii de 400- 450 m. Podisul Dragomirnei este incadrat de raurile Suceava si Siret. In centru cuprinde cueste cu inaltimi de peste 500 m (grefate pe gresii calcaroase) iar spre sud-est se dezvolta platourile structurale extinse, separate de vai consecvente largi.In nord- estul podisului sunt situate dealurile din Saua Balcauti cu altitudini de 300- 450 m-fig 3 . Sub aspect geologic, zona se suprapune Platformei Moldovenesti , regiune rigida consolidata in Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcatuit din formatiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formata pe parcursul a trei cicluri de sedimentare- cel mai important fiind cel Volhinian(cu depozite sarmatiene). Litologic acesta este alcatuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile si nisipuri, la care se adauga unele nivele de gresii si calcare oolitice, lentile de prundisuri etc. Gresia se dezvolta in plachete de 1-2 cm in straturi separate de alternante argilo-nisipoase. Petrografic este vorba de doua tipuri de gresii:gresii calcaroase si calcare micritice grezoase uneori cu concretiuni calcaroase centimetrice, siltite calcaroase de culoare alb galbuie. Valorificarea gresiei din Negostina, dupa comunicarile verbale ale locuitorilor satului a inceput inca din perioada interbelica, fiind utilizata in calitate de material de constructie(ca fundatie la casele de locuit). Fig.3-Distributia altitudinilor absolute din arealul Negostina-Balcauti (Sorgot Virgil,2017) In partea nordica a localitatii cele mai mari altitudini sunt situate in spatiul nord-estic (411m in Dealul La Cruce) si cel sudic (arealul Fig.4-Localitatea Negostina-Harta hipsometrica Gavanu-Prajilinche 414 m).Dealurile Roscanu si Redii din partea vestica au altitudini de 380-400 m .Cea mai mare parte a vetreor localitatiilor se supraun peste un relief cu altitudini de circa 350 -400 m (fig.4).
1. Bacauanu, V. si colab., 1980, Podisul Moldovei - natura, om, economie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. 2.Bogdan Octavia (1978) - ,,Fenomene climatice de iarna si de vara", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. 3.Erhan Elena (1999) - ,,Meteorologie si Climatologie practica", Editura Universitatii ,,Al.I. Cuza"din Iasi. 4.Dragusanu I-Gazeta Bucovinei,5/1892,p.6; 5.Gramada N.,(1996)-Toponimia minora a Bucovinei, vol. I, Editura Anima; 6 Lupan N., (2000), Romanismul Bucovinei, Paris, Editura ,,Pro Basarabia si Bucovina", Bucuresti, Fundatia ,,Romania Mare"; 7.Puscaru S., E.,Popova A.,- Cercetarea vegetatiei (Indrumator pentru cercetari geografice,SSNG,2,Bucuresti; 8.***Geografia Romaniei (vol. IV), Regiunile pericarpatice,Editura Academiei,2004; 9.*** Geografia Romaniei (vol. I), Geografie fizica,Editura Academiei RSR., 1983; 10***Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic al Romaniei, 1990, 2003,2009,2011 Bucuresti; .*** Flora R.S.Romania-vol.I-XIII,Editura Academiei RS Romania(1952-1976) ; 11***2000-1956 - Tabele meteorologice lunare si tabelele de sinteza anuala, C.M.R Moldova, Iasi,INM Bucuresti; 12***Gazeta Bucovinei, Nr. 5/1892, p. 6,Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, vol.I, Bucuresti, 1915, p. 160, 205, 243, 410, Graiurile bucovinene 13***Consiliul Judetean Suceava, Directia Generala Dezvoltare, Strategii si Programe; 14***Recensamantul Agricol 2010(INS) ; 15***Fondul Oficiul National al colonizarii (1924-1947).
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).