Caracterizarea Fizico-Geografica a Grupei Montane Parang

Extras din referat Cum descarc?

Capitolul I
I) Limite si asezare goegrafica
Includem in acest complex masivele cuprinse intre Olt si Jiu si care se inscriu, in cadrul Carpatilor Meridionali, prin cea mai accentuata masivitate. Intre Sebes si Novaci masa montana se extinde pe circa 60 km, iar in depresiunea Petrosani si Brezoi pe aproximativ 70 km, inscriind astfel o forma cvasicirculara, de rozeta. Prin urmare si arterele hidrografice au o dispozitie similara, fiind colectate periferic de o retea care isi mareste in acest fel debitul. Mentionam ca nici una din vai nu strabate in totalitatea sa masa montana, ca acest caracter il au numai vaile periferice Olt si Jiu.
Limitele acestei subunitati sunt marcate de culoare de vale puternic incrustate (defileul Oltului si cel al Jiului) si de areale depresionare in care contactul cu muntele se realizeaza prin piemonturi de eroziune si acumulare (depresiunile Petrosani si Hateg-Strei). Zonele de contact sunt subliniate diferit din punct de vedere hidrografic; defileele concentreaza drenajul (Oltul si Jiul), in schimb, suprafetele piemontane de racord, din depresiuni, inscriu divergente hidrografice ca, de exemplu, perimetrul dintre Miercurea Sibiului si Orastie.
Sublinierea limitelor apare neta in zonele de contact cu depresiunile, prin concentrarea asezarilor, a retelei de drumuri si prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor. Tot aliniamentul sudic de asezari adunate la baza muntelui cum sunt: Bumbesti Jiu, Crasna, Novaci, Cernadia, Baia de Fier, Polovragi, Vaideeni, Romanii de Sus etc. desemneaza statornicia de timpuriu a populatiei, a unui vechi drum de transhumanta si a unor targuri, care au pastrat aceste functii de-a lungul timpului.
Unitatile componente sunt: Masivul Parang, situat intre depresiunile de sub munte Bumbesti, Crasna, Novaci, Cernadia, Polovragi, in sud; valea Oltetului si obarsia Latoritei in vest, Jiul de est in nord, iar in est defileul Jiului; Muntii Capatanii desfasurati intre depresiunile Vaideeni, Horezu, Olanesti, Mureasca-Jiblea, in sud, defileul Oltului sectorul Cozia-Brezoi, in est, valea Lotrului si a Latoritei, in nord si cea a Oltetului, in vest; Muntii Lotrului cuprinsi intre vaile Olt, Lotru, obarsia Sebesului si Sadu; Muntii Candrelului sau Cibinului extinsi intre Sebes si Sadu; acestia trimit o serie de pinteni catre nord-est spre Depresiunea Sibiului unde la baza abrupturilor impadurite se desfasoara intinse zone piemontane; Muntii Sureanul sau Sebesului, care ocupa cea mai mare suprafata, sunt delimitati, in nord, de culoarul Orastiei, in vest de Depresiunea Hateg-Strei, in sud de depresiunea Petrosani si Jiul de Est, iar in est de obirsia Sebesului si valea Cibinului.
Capitolul II
2.1. Evolutia paleogeografica a Carpatilor Meridionali
Carpatii Meridionali, din care face parte Grupa Montana Parang si implicit Masivul
Parang, apartin aceleiasi arii alpine ca si Carpatii Orientali, dar au cateva trasaturi distinctive, atat din punct de vedere al aranjamentului tectonic, cat si ca compozitie litologica.


Fisiere in arhiva (1):

  • Caracterizarea Fizico-Geografica a Grupei Montane Parang.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!