Caracterizarea complexa fizico-umano geografică a județului Hunedoara

Județul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României, la contactul dintre Carpații Meridionali și Carpații Occidentali, într-o zonă cu masive montane, despărțite de depresiuni și culoare intramontane. Reședința județului Hunedoara este municipiul Deva, localitate urbană de rangul II.

Este străbătut de paralela de 46° latitudine nordică (la sud de localitatea Zam) și de meridianul de 23° longitudine estică (la vest de orașul Simeria), fiind traversat de la est la vest de râul Mureș. Se învecinează cu județele Timiș în vest, Arad în nord-vest, Alba în nord și est, Vâlcea în sud-est, Gorj în sud și Caraș-Severin în sud vest (fig.1). Din punct de vedere al provinciilor istorice, este situat la contactul dintre Transilvania și Banat. Cu excepția localităților Sălciva și Pojoga din cadrul comunei Zam, care se înscriu în Banatul istoric, celelalte localități ale județului fac parte din provincia istorică Transilvania.

În ceea ce privește relieful, teritoriul județului Hunedoara se compune din unități montane (68%) cărora le sunt intercalate întinse spații depresionare (32%) cu caracter colinar în lungul râurilor Mureș, Strei, Jiul de Est, Jiul de Vest și Crisul Alb.

Masivele situate la sud de Mureș aparțin Carpaților meridionali, cu excepția Munților Poiana Ruscă, care sunt incluși în Carpații Banatului. Altitudinile maxime se găsesc în Munții Parâng (vârful mândra 2519 m) și Munții retezat (vârful Peleaga 2509 m), iar cele minime în Lunca Mureșului în zona localității Zam (170 m).

La sud de lul Mureș să găsesc masive muntoase care aparțin Carpaților Meridionali (Munții Retezat, Godeanu, Țarcu, Vâlcan, Parâng și Șureanu) și Carpaților Occidentali (Munții Poiana Ruscă). La nord de râul Mureș, pe teritoriul județului Hunedoara se găsesc masive muntoase din Munții Apuseni, care aparțin Carpaților Occidentali (Munții Metaliferi, Muntele Găina, Muntele Vulcan). Pe teritoriul județului zona deluroasă are o dezvoltare mai redusă, cuprinzând Dealurile Lăpugiului și Dealurile Hunedoarei, care apar ca niște prispe ale Munților Poiana Ruscă. Unitățile depresionare sunt bine exprimate în relief, dețin 32% din teritoriul județului, fiind reprezentate prin depresiunile Petroșani, Hațeg și Brad, culoarele Vințului, Mureșului (Devei), Simeriei și Defileul Jiului (fig.2).

Din punct de vedere al resurselor naturale, județul Hunedoara beneficiază de existența unei game variate de resurse naturale, regiunea fiind una dintre cele mai bogate din țară, fapt care a contribuit la o dezvoltare mai timpurie a industriei față de alte județe ale țării.

Cărbunii superiori sunt reprezentați prin huilă, care formează importante zăcăminte în Depresiunea Petroșani. Cele mai importante zăcăminte sunt la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Petroșani. Minereuri feroase se găsesc în Munții Poiana Ruscă existând cele mai importante zăcăminte de fier din România. Minereuri auro-argentifere, titano-manganite vanadifere și nichelufere, minereuri cuprifere, minereuri complexe, minereuri de bauxită, minereuri de zinc se găsesc preponderent în Munții Metaliferi, dar și în Munții Poiana Ruscă.

Roci de construcție, numeroase ca varietate, sunt reprezentate prin: andezite, bazalte, marmură, calcare dolomitice, gips, argile, bentonită, talc, travertin, nisip cuarțos, nisip și pietriș (în albiile principalelor râuri). Acestea se găsesc în Munții Poiana Ruscă, Metaliferi, Șureanu, Depresiunile Brad și Hațeg. Ape termale se găsesc în Munții Metaliferei (la Geoagiu Băi) și Vața de Jos și în Culoarul Streiului (la Călan), iar ape minerale există pe rama sudică a Munților Metaliferi în localitățile Boholt, Chimindia, Păuliș, Geoagiu, Hărțăgani.

Evoluția numerică a populației din județul Hunedoara (fig. 3) se caracterizează în timp printr-o serie de oscilații impuse de factorii sociali, politici, economici și geografici. Dacă la nivelul anului 1930 județul avea o populație de 319.929 locuitori, populația a ajuns în anul 1948 la 306.955 locuitori, ca urmare a conflictelor politice interne și externe (al Doilea Război Mondial). În intervalul 1956-1992 județul a înregistrat o creștere semnificativă a populației, datorată contextului social-economic, axat îndeosebi pe industrializarea orașelor cu funcție minieră (Deva, Hunedoara, Brad și aglomerația urbană a Văii Jiului).

În figura 4 este prezentată evoluția populației din principalele așezări urbane ale județului în intervalul 1930-2011. Analizând graficul (fig.4) se poate observa faptul că, până în anul 1992, toate municipiile și orașele analizate au înregistrat creșteri masive ale numărului de locuitori pe fondul dezvoltării ample a industriei miniere din perioada socialistă. Anul 2002 reprezintă anul statistic al declanșării regresului demografic, activ și în prezent,acest proces fiind înregistrat pe fondul decăderii sistemului economic socialist și manifestându-se prin scăderea numărului de locuitori.