1. Caracterizarea geografica si morfometrica a bazinului hidrografic Raul Argesel se afla in partea de nord-est a Spatiului Hidrografic Arges-Vedea, izvoraste din Muntii Iezer si are o lungime de 74,5 km. Bazinul Hidrografic Argesel are o suprafata de 242 km2 si se situeaza atat in regiunea montana cat si in regiunea subcarpatica si colinara. Sectorul superior al raului apartine de Subcarpatii Getici, iar sectorul mijlociu si cel inferior apartin de Podisul Getic. Valea raului este inconjurata de munti (Muntii Iezer) in partea nordica, de depresiuni submontane in partea centrala si de dealuri piemontane (Platforma Argesului si Platforma Targoviste - Candesti) in partea de sud. Dupa cum se poate observa si in figura 1, altitudinile bazinului sunt cuprinse intre 2100 m la limita nordica si 300 m la gura de varsare. Raul Argesel dreneaza impreuna cu afluentii sai zone de dealuri subcarpatice, colinare si de piemont, altitudinea medie a bazinului hidrografic fiind de 700 m. Cei mai importanti afluenti ai Argeselului sunt raurile Huluba (13 km), pe partea dreapta, si Mazgana (12 km), pe partea stanga. Densitatea retelei hidrografice este de 0,5 km/km2, iar panta bazinului hidrografic are o valoare medie de 21% (figura 2). Din cauza variatiei altitudinale mari existente in bazinul hidrografic Argesel, sectorul mijlociu si cel inferior al raului sunt predispuse la riscuri de inundatii ]n perioadele cu precipitatii atmosferice abundente. La energia de relief se adauga si gradul de impadurire de 43% care domina sectorul superior al bazinului, astfel ca, in sectoarele mijlocii si inferioare vegetatia forestiera este inlocuita de terenuri agricole, pasuni si zone urbanizate. Alimentarea cursurilor de apa din Bazinul Hidrografic Argesel este mixta. Ponderea cea mai mare o reprezinta alimentarea pluvio-nivala, urmata de alimentarea subterana, care este mai semnificativa in zonele unde exista formatiuni geologice calcaroase (in zona localitatilor Valea Mare Pravat si Matau). Corpurile de ape subterane freatice sunt utilizate in scopul alimentarii cu apa a populatiei dar si in domeniul zootehniei. La nivelul bazinului hidrografic Argesel au fost identificate o serie de presiuni cu impact asupra apelor de suprafata si subterane. Printre presiunile hidromorfologice semnificative se numara lucrarile hidrotehnice in curs de executie (la confluenta cu raul Huluba, Valea lui Topor si Valea Paducelului) si neracordarea la sistemele de colectare a apelor uzate (cazul localitatilor Mihaiesti si Malu cu Flori). Toate aceste activitati pot duce la schimbari ale cursurilor naturale ale raurilor, schimbarea regimului hidrologic, poluarea apelor de suprafata si subterane si implicit reducerea biodiversitatii acvatice. Principalii parametrii morfometrici ai Bazinului Hidrografic Argesel au fost calculati si redati in tabelul 1, iar in figura 3 este reprezentata harta morfometrica a bazinului.
Ujvari, I. (1972). Geografia apelor Romaniei. Bucuresti: Editura Stiintifica. Badea, R., & Mailat, E. (2010). Caracteristicile regimului hidrlogic al raului Valsan in perioada 1966-2005. Universitas Geographica, pp. 32-33. Pisota, I., Zaharia, L., & Diaconu, D. (2010). Hidrologie. Bucuresti: Editura Universitara. Atlasul cadastrului apelor din Romania. Partea 1. (1922). Bucuresti. Planul de management al riscului la inundatii. Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea. (2016). Preluat de pe http://www.inhga.ro/documents/10184/121027/7+PMRI+Arges-Vedea.pdf/3a2701a9-2fc7-4308-8f44-b505c86f985f Raport de mediu pentru "Plan urbanistic general oras Mioveni". (2019). Preluat de pe http://apmag.anpm.ro/documents/13565/0/Raport+de+mediu+PUG+MIOVENI++final.pdf/48d522e3-bab4-43bb-af8b-609f0a91ef39
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
