Cadrul natural al Municipiului Chișinău

Extras din referat Cum descarc?

Relieful constituie unul din componensii naturali cei mai importansi in analiza geografica a complexului teritorial. El conserva cel mai bine caracterele originale ale procesului evolutiv al mediului geografic, reflectand fidel evolusia si alcatuirea substratului sau geologic. Concomitent relieful reprezinta o expresie a modelarii externe, fizico- geografice a acestui substrat.
Prin pozisia sa geografica, municipiul Chisinau se inscrie pe marginea sud- estica a unitasii geomorfologice - Podisul Codrilor si in partea de vest pe Campia Terasata a Nistrului. Acest teritoriu reprezinta generasia geomorfologica cea mai recenta a unui ansamblu schisat incepand din meosian si pliocen. Cele mai vechi porsiuni de relief s-au pastrat doar sub forma de glacisuri, culmi si dealuri reziduale. Principalele trasaturi ale reliefului dde astazi a Chisinaului s-au format in meosian si cuaternar, cand teritoriul dintre Prut si Nistru a fost ridicat treptat. 
In prezent este dificil de estimat varsta reliefului actual al Chisinaului. In ansamblu, ea este apreciata in literatura de specialitate (Atlasul RSSM, 1978) ca fiind miocena si cuaternara.
In cadrul reliefului se impune pregnant raul Bac, care izvoraste din mijlocul Codrilor si mai ales valea acestuia care acum cu o suta de ani in urma, in zona Chisinaului avea forma de chei (zona Ghidighici si Visterniceni).
Relieful municipiului se prezinta sub forma unei serii de coline domoale. De pe culmile celor sapte dealuri, care domina orasul, se deschid privelisti foarte frumoase asupra Chisinaului. Vazut de pe dealul din zona Telecentrului (217,3 m), intregul ansamblu de inalsimi si vai, ofera imaginea unui larg amfiteatru natural. Impresia aceasta este creata in primul rand, de etalarea inalsimilor celor mai mari (de la 153,9 m pana la 230,8 m) si descresterea altitudinilorr spre Bac, treptat pe stanga si mai brusc pe dreapta. In zona colinei Puskin (cunoscuta in trecut sub numele de colina Inzov) si in zona dealului de recifi, pe care se afla cel mai vechi edificiu din oras, biserica Mazarache, malul raului este destul de abrupt.
Din punct de vedere geomorfologic, zona municipiului Chisinau si imprejurimile lui este imparsita in doua parsi: 
-partea de sud - vest, care aparsine regiunii geomorfologice a Podisului Codrilor, reprezentate prin dealuri si interfluvii inguste, cu pante complicate de alunecari (inalsimea absoluta 230,8 m, fragmentarea verticala 180 - 200m);
-partea de nord - est, alaturata campiei terasate a raului Nistru, reprezentata prin interfluvii in forma de platouri (inalsimea absoluta 191,5 m, fragmentarea verticala 135 - 150 m).
Cea mai mare parte a orasului Chisinau este situata pe versantul drept al raului Bac. In general acest teritoriu prezinta o panta lina. Aici sunt bine evidensiate trei terase: 
- prima ocupa partea de jos a orasului si in amonte ajunge pana la strada Hajdeu;
- a doua, in partea superioara ajunge pana la strazile Camenisa si Sciusev;
- a treia, cea mai ingusta, se afla intre strazile Sciusev si Kogalniceanu si are inalsimea de pana la 100m.
De-a lungul strazii A. Mateevici trece cumpana de ape dintre raul Bac si afluentul sau Durlesti. Terasele din drepta raului Bac sunt intretaiate de mai multe vai. Paraul care a modelat valea Malina Mica, izvoraste langa drumul Bacioiului la inalsimea de 175 m. Aceasta vale incepe prin doua depresiuni cu direcsia sud-est. Langa gara feroviara, valea Malina Mica se uneste cu terasele Bacului la altitudinea de 40 m si totalizeaza o lungime de 3 km. Versansii sunt abrupsi, acoperisi cu livezi, iar pe o parte din ei sunt construite case cu un singur nivel. Paralel se intinde valea Malina Mare, care la fel incepe langa drumul Bacioiului, in apropiere de marginea orasului si are direcsia sud-est. Aici a fost format un mic bazin de acumulare a apei, care se foloseste la irigarea plantasiilor de trandafiri de la fabrica de parfumuri. Partea de sud a orasului este intretaiata de valea Muncesti, care are cateva ramificasii. Cea mai mare se numeste Valea Crucii, incepe in apropierea drumului Bacioiului si desine direcsia vest-est pe o lungime de 2,5 km. In partea de sud-est a Chisinaului, la altitudinea de 225 m, trece cumpana de ape a bazinelor raurilor Bac si Isnovas. Versansii vaii sunt acoperisi cu livezile si viile Institutului de Cercetari a viilor si livezilor. 
Schimbari importante in relieful orasului au fost efectuate de paraul Durlesti, care izvoraste in partea de nord- vest a suburbiei cu acelasi nume. La inceput paraul curge in direcsia sud- vest, iar in zona pantei Buiucani isi schimba brusc direcsia spre nord si se varsa in raul Bac in apropierea Barierei Sculeni. Valea Durlesti este ingusta cu versansi abrupsi si inalsi, care se largeste in apropierea pantei Buiucani, iar pana la Bariera Sculeni, versantul drept al vaii este mai abrupt. In 1951, in partea cea mai ingusta a Vaii Durlesti a fost construit lacul "Valea Morilor" cu o suprafasa de 36 hectare.
Versantul stang al raului Bac, la fel este fragmentat de multe vai si valcele. In unele locuri panta coboara brusc spre malul raului (de exemplu in zona garii Visterniceni). Terasele sunt inguste, dar bine conturate. Prima, cu mici excepsii, coboara lent de la altitudinea de 60 m pana la 40 m. La altitudinea de 60 - 90 m se afla a doua terasa pe care este localizat o parte a sectorului Rascani al municipiului Chisinau.

Fisiere in arhiva (1):

 Cadrul Natural al Municipiului Chisinau.doc