Bușteni - stațiune balneoclimaterică, de interes general, permanentă în Județul Prahova

Altitudine 880-920 m

Amplasare 25°24′42″N, 25°32′14″E

Asezare. Statiune balneoclimaterica in nord-vestul judetului Prahova, la poalele muntilor Bucegi, asezata pe Valea Prahovei si dezvoltata in mod deosebit, pe partea dreapta a raului. Primele case ale asezarii au aparut in jurul anului 1800, la confluenta Vaii Cerbului cu Valea Prahovei, pe locul denumit “La Busteni”. Ea a fost declarata oras in anul 1964, iar astazi include si localitatea Poiana Tapului.

Cai de acces:

- cu mijloace rutiere pe DN 1 (E 60: Constanta-Bucuresti-Brasov-Cluj-Bors), la 131 km de Bucuresti si de 40 km de Brasov; de Targoviste prin DN 71; de Rasnov prin DN 73;

- cu trenul pe magistrala Bucuresti-Brasov la statia Busteni. El este o importanta statie CFR de pe magistralele feroviare care leaga capitala cu centrul, nordul, sau nord-vestul tarii, parti ale magistralelor europene care unesc sud-estul Europei cu Occidentul.

- aeroportul international Otopeni se afla la 111 km, iar cel national de la Baneasa la 124 km.

Relief. Principalele inaltimi depasesc frecvent 1700-2000 m, fiind reprezentate prin: Muntii Baiului – vf. Baiului (1826 m ), vf. Baiului Mare (1895 m); Muntii Bucegi – Muntele Obarsia (2005 m); Piciorul Babelor cu vf. Baba Mare (2292 m), Muntele Cocora 92169 m), Muntele Laptici (2180 m), Piatra Arsa (2101 m), vf. Jepii Mari (2071 m). Toate aceste inaltimi include roci calcaroase si conglomerate care dau un relief aparte, dominat de abrupturi, chei (Ialomitei, Zanoagei), pesteri (Ialomitei), etc. Culmile montane secundare, care se gasesc in apropierea statiunii, au altitudini mai reduse (1450-1800 m) si ofera un peisaj mai uniform, chiar monoton.

Clima. Climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede; climatul predominant este cel alpin si montan. Acesta se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, de interes pentru dezvoltarea turismului:

- durata de stralucire a soarelui de 1900 ore in medie pe an;

- temperature medie multi anuala de -4 – -5 grade C la altitudini inalte, iar in statiune de 6 grade C;

- numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 200 pentru vf. Omu (2507 m) si de 80 in statiune; grosimea cea mai mare a stratului de zapada este de 30-40 cm in prima decada a lunii februarie, iar durata stratului de zapada oscileaza intre 120-140 zile pe culmile montane din apropierea statiunii, iar in statiune de 90-100zile;

- vanturile relative puternice la altitudinile de peste 1700 m;

- fenomenul de producere a avalanselor este frecvent pe anumite areale din apropierea statiunii; astfel, se produc avalanse sub vf. Costila, Obarsia, Morarului, Barna Mare si Mica de pe Caraiman, pe versantii Vaii Cerbului, in bazinul superior al Urlatoarei, Jepilor, toate din Muntii Bucegi; in Muntii Baiului pantele prelungi ale culmilor secundare nu favorizeaza producerea lor.

Factori naturali: climat de culoar montan, tonic-stimulent, izvoare cu apa minerala, clorurata, biocarbonata, sodica, calcica, magneziana, hipotona (fond balnear de rezerva).

Posibilitati de tratament: aerohelioterapie, instalatii de hidrotermoterapie, electroterapie, masaj.

Vegetatia. Atractivitatea statiunii este oferita si de prezenta unei vegetatii deosebit de interesante in Masivul Bucegi, cuprinzand numeroase specii rare si ocrotite (cum ar fi floarea de colt, garofita, piciorul cocosului de munte, iedera alba, smardul sau rhododendronul, laricea, etc.). Alternanta padurilor de conifere sau de foioase cu pajistile inflorite, regasita pe traseele montane, confera peisajului un farmec deosebit.

Reteaua hidrografica. Principala sursa hidrografica (resursa) a statiunii este Raul Prahova, care alimentat de afluenti, are un debit de 2,56 mc/s. Primavara, media anuala poate ajunge la 5,57 mc/s (aprilie) si la 5,35 mc/s (mai). Localitatea este strabatuta de o bogata retea de ape curgatoare, cu un pronuntat caracter torential: Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Caraimanului, Valcelul Spumos, Valea Jepi, Valea Urlatoarei, Valea Comorilor, Valea Babei si Valea Piatra Arsa. Spre rasarit, pe malul stang al raului Prahova - care strabate orasul de la un capat la altul - orasul este inchis de muntele Zamora ( Baiului ) strabatut la randul sau de numeroase vai: Valea Fetii, Valea Maturarului, Valea Zamorei etc.

Buşteni este un mic oraş de munte în nordul judeţului Prahova, Muntenia, în centrul României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munţilor Bucegi, care au altitudinea maximă de 2500 m. Are o populaţie de 10.374 locuitori. Altitudinea medie a oraşului Buşteni este de 850m Este una din cele mai populare staţiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulţime de oportunităţi şi activităţi de vacanţă, de la schi, la excursii montane. Situat la 135 km de Bucureşti, se întinde 7 km de-a lungul văii între "Vadul Cerbului" şi tunelul săpat în pintenul muntelui "Muchia Lungă".

Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie incantatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi, cu varfuri dintre cele mai impresionante. Busteni, este considerat de catre multi un " Sestogradcity " unde isi dau intalnire marea masa a celor indragostiti de vaile si branele pline de farmec ale muntilor. Incepand dinspre miaza-noapte, privirea cuprinde mai intai creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omu, apoi urmeaza spre sud Moraru, cu acele ciudate stanci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ", Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel). Urmeaza semeata Costila si apoi Caraimanul, indesat si impunator ce domina Bustenii, cladit in cea mai mare parte la poalele lui. Spre sud lantul Bucegilor se continua mai intai cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmeaza Jepii Mari, apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400, din care se vede hotelul Cota 1400 ce se afla la aceasta inaltime. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 m altitudine) caracterizat printr-o panta lina. Inaintea tuturor masivelor muntoase din Romania , Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stanca , de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. Din varful cel mai inalt - Omu, 2507 m - aflat in nordul masivului, se desprind radial culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala, culmile nordice si culmea Strunga.