Apele in Carpati

Extras din referat Cum descarc?

A. Apele subterane
80% din apele subcarpatice se regenereaza in Carpati datorita cantitatilor mai mari de precipitatiilor si a rocilor ce permit acumularea si circulatia apelor. 
A.1. Apele freatice in Carpati sunt conditionate de structura geologica si prezinta cateva caracteristici: 
- pantele mari imprima un drenaj mai intens
- apele freatice sunt bine reprezentate in cadrul scoartelor de alterare de pe interfluvii
- in rocile cristaline si magmatice se gasesc cantitati importante de ape datorita fisuratiei puternice ce caracterizeaza aceste roci
- acelasi fenomen se intalneste si la gresii si conglomerate cu grad ridicat de fisurare
- pe roci eruptive acumularea apelor e favorizata de prezenta, si mai ales de grosimea stratelor de piroclastite. 
Gradul de mineralizare a rocilor eruptive este cuprins intre 50 si 250 mg/l in unitatile montane alcatuite din roci eruptive si cristaline si ajunge la 500 mg/l in ariile alcatuite din gresii si conglomerate. 
Apele freatice din cadrul depresiunilor intracarpatice se acumuleaza mai ales in depozitele cuaternare si au o mineralizare mijlocie (400 - 800 mg/l), si sunt adesea de tip bicarbonatat calcice. 
A.2. Apele de adancime sunt prezente in sisturi cristaline si in unitatea eruptiva destul de izolat datorita compactizarii mari a acestora. Prin urmare, apele pot patrunde doar pe linii importante de falie pana la adancimi mari. Rezerve mai mari exista in structurile sinclinale ale cuverturii sedimentare, in calcarele si conglomeratele de varsta mezozoica, in flisul cretacic si paleogen si vulcanogen-sedimentare. Apele de adancime nu lipsesc nici din depozitele pliocen-cuaternare din depresiunile intracarpatice sau din marile culoare tectonice. 
A.3. Apele minerale Geneza si aparitia lor sub forma izvoarelor e legata de existenta faliilor de adancime, de prezenta lantului vulcanic, dar si de cea a zacamintelor de petrol, carbune si sare. In Carpati sunt prezente mai multe categorii de izvoare minerale: 
- ape clorosodice: Depr. Maramuresi, Depr. Comanesti
- ape sulfuroase se gasesc mai ales in Carpatii Orientali si prezenta lor e legata de sulfurile din rocile metamorfice, de cele din aria vulcanica (cum e cazul M. Calimani), sau de zacamintele de carbuni (Lueta, Depr. Comanesti)
- apele carbogazoase sunt prezente in aureola mofetica din Carpatii Orientali (aici sunt peste 1500 de izvoare dintre care amintim: Viseul de Sus, Jigodin Bai, Zabala) si din sudul M. Apuseni. 
- apele bicarbonatate carbogazoase se gasesc in sud-estul M. Rodnei (Valea Vinului, Parva, la Bilbor si Borsec), in Depr. Oas, in M. Baraolt si Bodoc, in Depr. Brasov la Zizin
- apele feruginoase carbogazoase - sunt legate tot de aureola mofetica din Carpatii Orientali (la Vatra Dornei, Poiana Negrii, Bicaz, Miercurea Ciuc, Tusnad, Malnas Bai)
- ape radioactive se gasesc la Baile Herculane, Baile Tusnad, Sangeorz Bai. 
B. Raurile in Carpati 
B.1. Caracteristici morfometrice Acestea sunt conditionate de tectonica, litologie, de caracteristicile morfologice ale reliefului, de cantitatea de precipitatii si de gradul de acoperire cu vegetatie al bazinelor hidrografice. 
In Carpati intalnim o retea hidrografica rectangulara in care confluenta se realizeaza sub unghiuri de 65-90? care este specifica regiunilor cristaline (Raul Mare, Bistra, Lotru, Bistrita cu afluentii sai Neagra, Bistricioara, Bicaz). Un alt tip de retea frecvent intalnita in unitatea montana este cea radiara (in masivele cristaline izolate dar mai ales in muntii vulcanici - M. Pietrosu Calimaniului, Harghita, Gurghiu). 
In functie de distributia spatiala a sistemelor hidrografice, in raport cu principalii colectori si cu influentele maselor de aer care determina caracteristicile regimului de scurgere se poate stabili gruparea sistemelor hidrografice din Carpati astfel: 
- Grupa raurilor de nord-vest: afluentii directi ai Tisei, Viseu, Iza, Sapanta
- Grupa raurilor vestice: Somes, Crisuri, Mures, care au izvoare in Carpati si care dreneaza 24% din teritoriul tarii, au bazine in general alungite
- Grupa raurilor sud-vestice care dreneaza M. Banatului si P. Rusca (Bega, Timis, Caras, Nera)
- Grupa raurilor sudice - cuprinsa intre Cerna si Ialomita, in care toate raurile (cu exceptia Oltului) au izvoare in C. Meridionali. Gr. Posea considera ca la aceasta grupa ar trebui sa fie incluse si raurile din Grupa Curburii care nu apartin bazinului Siret. 
- Grupa raurilor estice - sunt rauri ce apartin bazinului Siretului al carui bazin are o mare asimetrie datorata numarului mare de afluenti ce vin din Carpatii Orientali
B.2. Densitatea retelei hidrografice e pusa in evidenta de o zonalitate pe verticala a acesteia. In Carpati, unde precipitatiile depasesc evapotranspiratia potentiala, iar rocile au o permeabilitate mica sau sunt impermeabile, procesul scurgerii superficiale e foarte activ, iar densitatea retelei hirografice este mare. 
Valori mari (0.7 - 1 km/kmp) se intalnesc in M. Tarcu, Valcan, Parang, Lotru, Fagaras, Iezer, Oas, Gutai, Tibles, Rodnna, Maramures, Gurghiu, Almaj, P. Rusca, Bihor etc. 
Valori de peste 1 km/kmp se intalnesc in depresiuni, in ariile de confluenta (mai ales cand sunt augmentate de subsidenta) cum e cazul SV Depr. Brasov, D. Giurgeu, D. Ciuc, D. Brezoi-Titesti. 
Valori mici ale densitatii retelei hidrografice (sub 0,5km/kmp) sunt prezente in ariile montane calcaroase cau grezoase. 
B.3. Modificari ale retelei hidrografice ca urmare a interventiilor antropice sunt diferite ca intensitate in timp si spatiu. 
- in evul mediu raurile erau folosite pentru transportul lemnelor sau pentru diferite mestesuguri (pive, mori)
- acum majoritatea amenajarilor din spatiul montan cuprind lacurile de acumulare, deviatiile de curs, amenajarile complexe ale bazinelor hidrografice (Arges, Bistrita), sisteme de captare a apelor (Arges, Cerna, Lotru, Firiza, Barzava)
Aceste amenajari impun modificari ale regimului de scurgere si implicit de transport si acumulare a sedimentelor. 
B.4. Regimul scurgerii raurilor este influentat de climatul montan, de diferitele influente climatice dar si de conditiile fizico-geografice locale. 
Variatia anotimpuala a scurgerii e destul de mare in Carpati. Astfel, iarna datorita temperaturilor mai scazute, raurile au debite mici, si doar la raurile grupei de sud-vest apar viituri mici de iarna datorate maselor de aer de tip mediteranean (mai calde, care duc la topirea zapezilor). 
Primavara apar pe toate raurile carpatice viituri importante. Pentru multe rauri (mai ales cele expuse maselor de aer vestice) in acest anotimp se scurg 40-50% din debitul total (din cursul unui an). Viiturile sunt datorate: topirii zapezilor (ceea ce imprima un regim de alimentare nival raurilor), pe de o parte, iar pe de alta parte cantitatii mari de precipitatii caracteristica primaverii pe teritoriul Romaniei, generata de mase umede, oceanice. 
Vara, datorita evapotranspiratiei mai ridicate si cantitatii reduse de precipitatii (doar sub forma de ploi torentiale) se produc viituri accidental, dar cu o mare putere de modelare morfologica


Fisiere in arhiva (1):

  • Apele in Carpati.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!