Apariția și evoluția orașelor

1. Vechimea oraşelor

Primele civilizaţii urbane din lume au apărut în Asia, în regiuni cu agricultură avansată, bazată pe irigaţii.

Cel mai vechi oraş din lume, Ierihon, a apărut acum 7.000 de ani, în Orientul Apropiat.

Acum cca 4.000 de ani existau oraşe înfloritoare în Mesopotamia (Ur, Uruk, Babilon), pe Valea Indusului, pe Valea Gangelui, în China sau în Egipt.

În Europa, primele centre urbane au fost create de civilizaţia minoică în mileniul II î.Hr. (Cnossos, în insula Creta).

Ierihon

Babilon

CNOSSOS

În Antichitate, oraşele erau înconjurate de ziduri puternice. Străzile erau înguste, iar clădirile foarte apropiate. În centrul oraşului se găseau temple şi clădiri administrative.

Cele mai cunoscute oraşe antice au fost Atena şi Roma.

În Evul Mediu, multe oraşe au decăzut. Ele au fost fortificate cu ziduri şi şanţuri de apărare. Multe aşezări erau târguri, cu funcţii comerciale, meşteşugăreşti şi administrative (ex. Braşov).

În epoca Renaşterii, oraşele au cunoscut o perioadă de înflorire. S-au construit biserici, palate şi clădiri monumentale, cu o arhitectură deosebită (Florenţa, Veneţia, Roma ş.a.).

ATENA

ROMA

FLORENŢA

BRAŞOV

Epoca modernă. Primele modificări ale înfăţişării oraşelor au apărut abia în perioada revoluţiei industriale. Zidurile au devenit decoruri sau au dispărut. Oraşele au crescut şi în suprafaţă. Au apărut cartiere noi, cu parcuri şi grădini.

Apariţia mijloacelor de transport în comun au determinat extinderea oraşelor spre localităţile din jur, pe care le-au înglobat.

Epoca contemporană. În secolul al XX-lea tot mai mulţi oameni sunt atraşi de oraşe.

În ţările în curs de dezvoltare, noii veniţi se aşază de obicei la marginea oraşelor, în aşa-zisele cartiere de tranzit.

În statele dezvoltate, procesul este invers. Locuitorii marilor oraşe se mută în zonele mai liniştite şi mai puţin poluate. Apar cartiere elegante, situate la zeci de km depărtare de oraşul principal.

Un aspect aparte îl reprezintă oraşele din fostele ţări socialiste. Industrializarea forţată a făcut ca marile întreprinderi de stat să apeleze şi la muncitorii din mediul