Analiza Judetelor Buzau si Brasov privind Stabilirea Decalajului Regional

Cuprins referat Cum descarc?

1. Elemente ale cadrului natural
1.1 JUDETUL BUZAU
1.1.1. Localizare geografica
1.1.2. Suprafata judetului
1.1.3. Clima
1.1.4. Relieful
1.1.5. Resurse naturale
1.1.6. Reteaua hidrografica
1.1.6. Populatia 
1.1.7. Economie
1.2 JUDETUL TIMIS
1.2.1. Localizare geografica
1.2.2. Suprafata judetului
1.2.3. Clima
1.2.4. Relieful
1.2.6. Reteaua hidrografica 
1.2.5. Populatia
1.2.7. Economie
2. Analiza judetelor Buzau si Brasov privind determinarea decalajului regional
2.1 Produsul intern brut pe locuitor 
2.2 Numarul de salariati la 1000 de locuitori
2.3 Rata somajului
2.4 Densitatea drumurilor publice la 1000 km2
2.5 Densitatea cailor ferate la 1000 km2
2.6 Cantitatea de apa potabila distribuita pe o persoana pe zi
2.7 Numarul de abonamente telefonice la 1000 de locuitori
2.8 Numarul de paturi in spitale la 1000 de locuitori
2.9 Numarul de medici la 1000 de locuitori
2.10 Numarul de abonamente TV la 1000 de locuitori
2.11 Rata migratiei nete
2.12 Rata mortalitatii infantile
2.13 Procentul populatiei de 12 ani si peste aceasta varsta cu mai mult decat educatie primara
2.14 Procentul populatiei urbane


Extras din referat Cum descarc?

1. Elemente ale cadrului natural
Buzau
Localizare geografica
Judetul Buzau este situat in sud-estul Romaniei, intre 44 44' si 45 49' latitudine nordica si intre 26 04' si 27 26' longitudine estica. 
Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Braila la est, Ialomita la sud si Prahova la vest. 
Judetul Buzau face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Braila.
Legaturile judetului cu celelalte zone din tara:
o Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucuresti sau dinspre Suceava, Bacau, Focsani; 
o DN 1B spre Ploiesti; 
o DN 10 spre Brasov (itinerar pe Valea Buzaului); 
o DN 2B spre Braila; 
o Magistrala feroviara - linia 500 - de importanta europeana (Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Suceava). 
Suprafata judetului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafata tarii). Judetul Buzau se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste campia, apartinand Campiei Romane, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara spre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale.
Dupa modul de folosinta, suprafata judetului Buzau se imparte in:
1. Suprafata agricola 4.023,7
din care: 
- arabil 
- pasuni 
- fanete 
- vii si pepiniere viticole 
- livezi si pepiniere pomicole 
2.565,6 
896,4 
287,5 
161,9 
112,3
2. Suprafata neagricola 2.078,9
din care: 
- paduri 
- ape 
- neproductiv 
- drumuri 
- constructii 
1.637,1 
113,2 
82,3 
89,7 
156,6
Clima
Clima este temperat continentala la fel ca in toata tara, diferentiata in functie de relief (predominand crivatul, in tot cursul anului, din nord-est si sud-vest, dar si austrul, de la sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna, vanturi ce influenteaza clima judetului). Temperaturile medii variaza intre 12 grade Celsius si 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se inregistreaza in iulie, pana la 37 grade Celsius, in timp ce temperaturile minine se inregistreaza in februarie - 26 grade Celsius. Media anuala a precipitatiilor este intre 400 mm si 500 mm. 
Relieful
Relieful este variat si dispus in trei trepte, care coboara de la nord-vest spre sud-est. Astfel, in nord domina inaltimile Muntilor Vrancei si Buzaului (cu varful Penteleu de 1.772 m, si varful Lacauti, de 1.777 m), apoi in centru dealurile subcarpatice de curbura (Burdusoaia, Ciolanu-Magura, Istrita cu 754 m), si in sud zona de ses a Campiei Romane, cu caracter piemontan si Campia Buzaului (cu 80 m, cu inclinare vestica, pe directia nord-vest si estica, pe directia vest-sud), Gherghitei, Ramnicului.
Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief, care se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona muntoasa din nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane subcarpatice.
ZONA DE MUNTE cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni sint identice ca structura si aspect geografic.
Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monteoru, primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic.
Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor : Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu.
Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de virsta paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m, Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m, Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m.
Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa.
ZONA SUBCARPATICA, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului, alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica.
Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-799 m.
Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii noroiosi.
Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda.
Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime, structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice , si Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri drenate se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile secetoase, se pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau.
Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatinei.
In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se continua in judetul Prahova.
La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde asezari rurale infloritoare.
CAMPIA acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cimpia Romina, si anume : Cimpia Gherghitei, Cimpia Baraganului de Mijloc, Cimpia Buzaului, Cimpia Calmatuiului si Cimpia Rimnicului (numite in ordine de la vest catre est).
Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istrita.
Resurse naturale
Principala bogatie montana o constituie lemnul. Subsolul este bogat in depozite de origine organica (petrol, carbune, chihlimbar, calcar) si minerala (sare, gresie, argila, nisipuri, pietrisuri). De asemenea se mai pot aminti: gaze naturale, nisipuri cuartoase si diatomita, importante izvoare minerale, soluri fertile, paduri, pajisti, fond cinegetic, potential hidroenergetic si eolian.
Padurile alcatuiesc una dintre importantele bogatii naturale ale judetului. Zona montana concentreaza cea mai mare parte din suprafata acoperita cu paduri si totodata cel mai insemnat volum de masa lemnoasa, flora si fauna caracteristice acestei zone. Masive forestiere inchegate se extind din varful Lacaut si pana in culmea Siriului.
Nu este de neglijat nici potentialul hidrografic, reprezentat de raul Buzau, pe cursul caruia exista doua amenajari hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrica Nehoiasu si barajul Candesti, cu amenajarea hidroenergetica Candesti-Vernesti-Simileasca (care alimenteaza cu apa "Sistemul de irigatii Campia Buzaului Est si respectiv Vest"). Pe langa acestea mai exista 5 centrale hidroelectrice de mica putere, amplasate pe raurile Basca fara Cale, Basca cu Cale, Basca si Slanic.
Dintre resursele subsolului, petrolul constituie in prezent principala bogatie a judetului. Alaturi de petrol, in sud-estul judetului sunt cantonate insemnate zacaminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 de ani. 
Carbunele existent este de slaba putere calorica, in cantitati mici, ceea ce il face neexploatabil. Prezenta in subcarpati (Istrita Magura) a calcarelor a permis de mult luarea lor in exploatare. Exista numeroase cariere, multe de interes local.


Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Judetelor Buzau si Brasov privind Stabilirea Decalajului Regional.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!