Introducere si metodologie S-a observat de-a lungul timpului ca toponimele, in cazul majotitatii unitatilor administrative, au rolul de a evidentia anumite particularitati geografice sau socio-economice ale ficareia dintre ele. Acestea din urma fie s-au pierdut, cum se intampla in cazul celor mai multe dintre econonime, s-au modificat sau sunt inca de actualitate, asa cum este firesc pentru geomorfonime. In acest sens putem aminti faptul ca cele mai rezistente toponime sunt cele care denumesc masivele muntoase, elementele importante ale retelei hidrografice etc. La ce se refera concret toponomastica si cu ce ne ajuta? Aceasta, cunoscuta si sub denumirea de onomastica geografica, este o disciplina a onomasticii care consta in studiul etimologic al numelor de locuri dintr-un spatiu si evolutia lor in timp. Stiinta aceasta a luat nastere datorita faptului ca simtim nevoia de ordin practic sa dam nume si celui mai nesemnificativ loc in care ne desfasuram activitatile. Interpretarea corecta a toponimelor este cu atat mai dificila, cu cat ea presupune cunoasterea minutioasa a dialectului, foneticii, istoriei, lexicului si morfologiei unei sau a mai multor limbi din zona de studiu a toponimului respectiv. Ceea ce uneori poate parea evident, fiind usor de incadrat intr-o anumita categorie, poate avea o cu totul alta semnificatie la o analiza mai amanuntita. Trebuie luat in calcul faptul ca pe acelasi teritoriu se intampla adesea sa convietuiasca mai multe popoare ceea ce duce la o simbioza indelungata ce are drept consecinta bilinigvismul. Acesta a fost cazul romanilor si maghiarilor, dar si al romanilor si germanilor care au trait in zona Carpatilor, care a avut ca urmare amestecul numelor de origine diferite. Toponimele, fie au fost traduse: Ungra (in traducere din slava veche, granar), fie au fost doar adaptate fonetic la fondul lingvistic romanesc: Ticusu (de la maghiarul ,,tyuko"), Sercaia (de la maghiarul ,,serka"/,,serkai"). Lucrarea de fata isi propune sa analizeze din punct de vedere toponomastic localitatile din judetele Brasov si Prahova, localizate in sud-estul Transilvaniei, respectiv in partea central-nordica a Munteniei. In acest sens, asezarile din judetele de fata au fost impartite in urmatoarele sapte categorii: geomorfonime, hidronime, fitonime, zoonime, oiconime, econonime si toponime administrative. Ca si metodologie aplicata, am folosit metoda statistica, in Excel, metoda grafica si metoda geografica. Analiza si interpretare La o prima vedere, se poate observa distributia inegala a categoriilor de toponime. Cea mai mare pondere o detine categoria oiconimelor, urmata de cea a econonimelor, in vreme ce fitonimele si geomorfonimele au aceeasi pondere. Printre cele mai slab reprezenatate se numara hidronimele si zoonimele. Foarte multe nume topice au, ca punct de plecare, forma, asezarea, culoarea si alte insusiri ale locurilor respective, adica infatisarea sau natura lor topografica. In ceea ce priveste geomorfonimele, se poate constata cu usurinta faptul relieful din aceasta zona geografica isi pune in mod determinant amprenta asupra denumirii unitatilor administrative din cele doua judete. Relieful predominant specific zonei analizate este unul variat: munte (Carpatii Curburii, Grupa Muntilor Bucegi si Grupa Muntilor Fagaras), podis (Podisul Tarnavelor), deal (Subcarpatii Curburii), dar si forme depresionare (Depresiunea Brasov, Fagaras, Campina) si vai. Categoria geomorfonimelor (14%) este foarte complexa. Unele dintre acestea pot fi deduse cu facilitate, iar altele necesita o analiza aprofundata in vederea identificarii originii numelui. Dintre cele care redau cu exactitate geomorfologia locului amintim: Valea Doftanei, Predeal, Predeal-Sarari (ambele localizate intre masive muntoase), Magurele/ Magureni (care provine de la cuvantul ,,magura" = deal mare, izolat, taiat de ape), Cornu. Din cea de-a doua grupare fac parte Rupea (din latinescul ,,rupes"- con de stanca), Comana (de la ,,comana"- coama, creasta, culme), Fundata (localizata la mijlocul distantei dintre Rucar si Bran, pe culoar), Cerasu (denumire locala pentru culme, pisc). Exista si situatii in care, desi toponimul exprima o anumita unitate geomorfologica, aceasta nu se intalneste in teren, cum este cazul comunelor Vulcan si Valcanesti, intrucat in zona nu a existat activitate vulcanica.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
