Analiza geo-demografică a macro-județului Hunedoara-Gorj

Dinaminca naturală a populaţiei în macro-judeţul Hunedoara-Gorj

Prin dinamica populaţiei se înţelege totalitatea modificărilor ce determină numărul populaţiei, structura şi răspândirea populaţiei unui teritoriu, într-un anumit interval de timp, ca urmare a naşterilor, a deceselor, a imigrărilor şi emigrărilor şi are ca element bilantul natural cu ale sale componente natalitatea şi mortalitatea.

Dinamica populaţiei trebuie privită sub două aspecte:

a) ca mişcare naturală (mobilitate demografică);

b) ca mobilitate teritorială (migraţii).

Cartograma natalității în macro-județul Hunedoara-Gorj

Natalitatea reprezină un fenomen demografic dinamic care are în vedere numărul de născuţi vii din cadrul unei populaţii într-un interval de timp, de regulă într-un an. Natalitatea este un fenomen complex, bilogic şi social, fiind influenţat de o serie de factori politici, economici şi socio-culturali.

Cartograma ratei natalității la nivelul celor două județe a fost realizată cu ajutorul unei baze de date din anul 2006 care a fost modificată în programul Microsoft Excel și cartografiată în programul Philcarto urmând a fi adusă în forma finală cu ajutorul softului Adobe Illustrator.

Acest indicator este primordial în studiile geodemografice deoarece stimulează dezvoltarea economică a unei zone, un agent economic care are nevoie de forță de muncă nu își va ampla sediul într-o zonă defavorizată din punct de vedere geo-demografic pentru că va fi nevoit sa importe forță de muncă exterioară care nu mereu este un avantaj.

Mai sus am cartografiat rata natalității în macro-județul Hunedoara-Gorj. Astfel, observăm o distribuție inegală a valorilor. Per ansamblu, domină valorile încadrate în clasele de mijloc. Valoarea cea mai mare din acest macro-județ depăseste cu puțin valoarea medie a României. Aceasta o regăsim în comuna Turdaș din județul Hunedoara.

În județul Hunedoara, natalitatea scăzută poate fi pusă și pe seama condiițiilor geografice, a accesibilității reduse la anumite servicii. Toateacestea duc la apariția fenomenului de migrație a populației în zone mai attractive din punct de vedere economic. Astfel valori scăzute se întâlnesc în comune precum:Bosorod, Bulzeștii-de-Sus, Cârjiti, Gurasada, Peștisu Mic, Ribita, Zam. Cea mai mică valoare o întâlnim în comuna Cârtiji. Mare parte din populația acestei comune este îmbătrânită, cu un grad foarte redus de fertilitate. Lipsa unui polputernic în zonă face ca populația tânără să migreze spre zone atractive financiar.

Ca o concluzie, putem spune că valorile ceva mai ridicate s-au păstrat în comunele de la periferia orașelor importante, din lungul unor axe importante de transport, unde accesibilitatea este destul de ridicată și factorul proximitate este important pentru păstrarea populațiilor fertile în zonă.