1.TOPONIMIA GEOGRAFICA, ISTORICUL SI ASPECTE PRIVIND EVOLUTIA ADMINISTRATIV-TERITORIALA Teritoriul comunei Lehliu se incadreaza in extremitatea vestica a Baraganului Sudic - delimitat de Valea Ialomitei, Dunare si Valea Mostistei - si format din Campia Hagienilor, Campia Ciulnitei, Campul Lehliu si Campul Berza /Barza. In perimetrul comunei altitudinea variaza intre 45 - 55 m. Denumirea satului Lehliu nu se stie de unde provine. Cuvantul ''leah'' sau'' leh'' este de origine polona. Se cunoaste faptul ca in secolul al XV-lea, in perioada domniei lui Alexandru cel Bun in Moldova, au avut loc luptele polonilor cu cavalerii teutoni (calugari militari) unde si moldovenii au contribuit la victoria polonilor. Probabil prin legaturile de buna vecinatate cu Polonia in acele imprejurari, a aparut in anii urmatori si denumirea de Lehliu. Altii sustin ca numele satului Lehliu ar veni de la numele unei familii de boieri care au avut mari proprietati in zona. Din informatiile locale (ale varstnicilor, culese in iulie 1969 de profesorul Gaina Dragos), reiese ca cele doua sate componente ale comunei Lehliu (Lehliu-Sat si Sapunari) ar fi luat fiinta prin secolul al XV-lea (intre 1450-1500). Aceste sate au fost asezate in apropiere de intretaierea vechilor drumuri dintre munte si deal , pe de o parte si Baragan si Balta Ialomitei , pe de alta parte. Primele locuinte au fost in jurul apei care strabate localitatea, pana spre satul Paicu. Se spune ca putine familii alcatuiau populatia locala. Multi au venit din vecinatatea raului Ialomita, altii erau din Ardeal sau munteni (si acum partii satului din spetele bisericii i se spune Mocanie). Satul Lehliu, cu sute de ani in urmra, era izolat, nu avea legatura directa cu principalele orase Bucuresti si Calarasi - de pilda. Drumul ce lega Bucuresti de Calarasi venea de la Bucuresti doar pana la Ileana, intra apoi prin Paicu si iesea spre Lupsanu, iar apoi mai departe spre Calarasi. Spre Paicu era un han care se numea ''Hanu lui Nitu''. De altfel si spre Stefanesti, la jumatatea drumului ce lua fiinta mai tarziu, era un han ce purta numele femeii proprietarului de atunci -''Mitica', unde, dupa 1967, s-a infiintat ''Hanul din Salcami'' (azi ''Hanul Hali''). Satul era proprietatea mosierului care avea si pamanturile ce inconjurau satul, in suprafata de patru mii de hectare. Primii locuitori asezati au primit locuri de casa stabilite prin hotare marcate de cate o piatra mare. Acestia plateau boierului o chirie anuala. In secolul al XIX-lea, probabil dupa reforma agrara din vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, un nou proprietar, anume Marin Ionescu, venit la Lehliu din partea Urzicenilor, cand a cumparat aceasta mosie din jurul satului se zice ca a daruit (poate fortat de imprejurari prin decretul lui Cuza) tuturor locuitorilor care plateau chirie, locurile de casa, facandu-i proprietari Drumul vechi al Sloboziei se abatea spre nordul satului Sapunari, unde erau primele asezari omenesti (bordeie) ce au dainuit pana la reforma agrara a lui Cuza din 1864. In timpul celor doua razboaie mondiale au participat la lupta cetateni ai comunei, ce au fost decorati pentru merite deosebite. Din toate datele culese nu se poate preciza anul cand au luat fiinta cele doua sate componente ale comunei Lehliu, deci nici sub ce domnie, decat ipotetic ca aceasta s-a intamplat in secolele al XV-lea, al XVI-lea si al XVII-lea. Pe atunci satele nu erau prea populate, existau doar cateva asezari (bordeie), locuite de cei care lucrau pamantul mosierilor. Din 1959 "prin liberul consimtamant" a luat fiinta in satul Lehliu C.A.P."Drumul lui Lenin" cu circa 475 de familii, iar pana in 1962 au intrat majoritatea taranilor in C.A.P. In satul Sapunari luase fiinta C.A.P."Pamant Destelenit" inca din anul 1952 cu circa 40 de familii, iar in 1959 majoritatea taranilor intrasera in C.A.P. Satul Lehliu este atestat documentar in perioada anilor 1750-1800, iar prima atestare documentara a satului Sapunari dateaza din perioada anilor 1450-1500. In trecut comuna Lehliu a apartinut raionului Lehliu, din 17 februarie 1968 pana in 28 ianuarie 1981 judetului Ialomita, iar din 1981 si pana in prezent apartine judetului Calarasi.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
