Spatiul cu 6 dimensiuni

Extras din referat Cum descarc?

Pentru definirea Spatiului cu 6 dimensiuni, este nevoi de o succinta aducere aminte: conceptele fundamentale ale fizici teoretice sint: timpul, distanta, masa, energia, cantitatea de miscare  a materiei sub forma de substanta, cimp sau energie. 
Din puctul de vedere al filozofiei, materia este asimilata realitatilor obiective puse in evidenta directa prin simturile noastre sau pusa in evidenta indirecta prin intermediul aparaturii dar constiientizata de catre simturilor noastre. 
Starile de agregare ale materiei ca substanta sint:
1.	Solida
2.	Lichida
3.	Gazoasa
4.	Plasma, asimilata unui gaz ionizat cu o componenta hidrodinamica magnetica
5.	Condensatul Bose-Einstaina asimilat unor particole aflate in aceiasi stare din punctul de vedere al mecanicii cuantice
6.	Condensatul ionilor Fermi, starea suprafluida a particolelor elementare a materiei sub forma ionilor la temperatura de zero grade absolut.
7.	Starea de agregare enrgetica din "gaurile negre" in care materia superfluida, la temperatura de zero grade absolut (prag cunoscut stiintelor actuale, sau sub acest prag, stare necunoscuta stiintelor actuale), este accelerata in spatiu. Retinem ca o "gaura neagra" este definita, in acesta ipoteza, de temperaturi de zero grade absolut sau de sub acest prag, o stare de agregare superfluida a materiei, de o entropie a spatiului ocupat de "gaura neagra"  cu gradientul de temperatura de sens crescator ca urmare a ciocnirii particolelelor elementare, mai cunoscute, fara o semantica precisa, sub denumirea generica de "particolele lui Dumnezeu" si de presiuni de absorbtie de la suprafata corpurilor cosmice inspre centrul teoretic al "gaurii negre" inimaginabile, care imprima "particolelor lui Dumnezeu" viteze care depasesc viteza "luminii albe", perceputa de ochiul observaturului, pe care sa le denumim aici, in premiera mondiala, "lumini negre".
Starea de cimp sau energie, prezinta cel mai adesea o masura a miscarii  materiei sub diversele ei forme in sistemele fizice, fiind o functie de stare ale acestor sisteme, in general exprimind capacitatea sistemelor de a produce lucru mecanic sau caldura prin interactiunea dintre ele.
Materia privita ca o realitate obiectiva pusa in evidenta prin simturile noastre sau a aparaturii ajutatoare, este caracterizata si de categoria filozofica Spatiu, care se refera la forme obiective si universale de existenta a materiei in miscare. 
Materia sub forma de substanta mai este caracterizata si de marimea fizica fundamentala Masa, masurabila, care determina cantitatea de substanta existenta intr-un corp sau intr-o particola. 
Observatie: aproape toate calculele care se fac asupra formelor sub care se gaseste materia la un moment dat intr-un sistem fizic au la baza cel mai adesea orizontul valorilor puse in evidenta de simturile noastre sau de aparatele ajutatoare. Simturile noastre, ca observatori, acopera spatii relativ particulare  in jurul nostru si restrinse din macrocosmos, dar aproape de nepatruns sub microcosmos.
Din teoriile emise pina acum si care  ofera breviare de calcul pe baza unor formule legate de miscarea materiei in spatiul-timp al simturilor noastre retinem ca:
-	un sistem de referinta observational se considera ca are o origine de unde se poate masura o pozitie de-a lungul  a trei axe spatiele x, y, z recunoscut si ca sistemul de referinta tridimensional si ca 
-	in sistemul de referinta tridimensional  se pot determina masuratorile evenimentelor in timpul "t" 
-	in spatiul Minkowski  cele trei dimensiuni spatiale x, y, z sint combinate cu a patra dimensiune, timpul "t", in care sint masurate evenimentele.  In sistemele de referinta in care realitatile sunt puse in evidenta de simturile noastre si caracterizate de spaiiu-timp Minkowski ,strabatute de viteza luminii, Teoria relativitatii si nu numai, se poate aplica cu succes. Spatiul-timp Minkowski se poate aplica si microcosmosului pina acolo unde au rezolutie aparatele ajutatoare simturilor noastre si de unde se pot extrage particule care sa satisfaca in general o relatie de forma "E = m.c2 ", in care "E" este energia particolei de masa "m" la viteza luminii in vid "c". 
Intrebarea este insa daca Teoria relativitatii se poate aplica in spatiile  de sub lumea microcosmosului sau de peste lumea macrocosmosului, asa cum le intuim si in parte le cunoastem noi astazi. 
Rezumat: 
-	din teoriile emise pina acum, culminind cu Teoria reletivitatii,  retinem ca in spatiile cunoscute se pot determina  volume si distante dupa pozitiile a trei axe " x, y, z", in care
-	desfasurarea evenimentelor  in spatiile cunoscute se face dupa o a patra dimensiune asociata celor trei axe, numita in acest contest timp, "t" 
-	viziunea si breviarele de calcul  asupra desfasurarii unei miscari in timp, in spatiul-timp cu patru    dimensiuni asociate "F(x,y,z,t)",  nu este gresita pentru realitatea obiectiva pusa in evidenta prin simturile noastre. 
-	observatorii din realitatea obiectiva pusa in evidenta prin intermediul simturilor noastre folosesc aparate de perceptie a realitatilor din microcosmosul apropiat sau macrocosmosul indepartat.
Observatie:
Fara sa facem o critica a tehnicii dezvoltata pe baza breviarelor de calcul aplicate spatiilor     asociate dupa relatia, "S = F(x,y,z,t)", vom observa ca pentru parametrii "x, y, z, t" ai functiei "F", sint luate in considerare valori metrice de referinta de neextensibile, in care metrul ca unitate fundamentala de referinta a lungimii,  are valoare fixa definita in "SI", conventional luata ca un multiplu al unei radiatii a atomului de kripton-86 din lumea microcosmosului , iar secunda, ca unitate de masura a timpului, este definita ca un submultiplu in legatura cu miscarea Pamintului in jurul Soarelui din lumea macrocosmosului si are de asemenea o valore fixa, bine definita. Asadar, preciziei calculelor facute asupra realitatilor obiective puse in evidenta prin intermediul simturilor noastre, le sint puse la dispozitie, in Sistemul International SI, unitati de masura multiplicate din microcosmos pentru lungimi sau demultiplicate din macrocosmos pentru timp.
Observatia de mai sus duce la ipoteza ca realitatea inconjuratoare, din punctul de vedere al calculelor fizice, este aproximativa, daca admitem un coeficient de eroare al observatorului care asociaza in formule doua unitati fundamentale, una din microcosmos iar cealalta din macrocosmos.
De retinut:
In ipoteza pe care v-o supunem atentiei, ne vom folosi in continuare de cunostintele spatiu-timpului Mincowski in care Teoria relativitatii se explica ideal, cu atentionarea ca acest spatiu-timp se refera mai mult la realitatile puse in evidenta de simturile noastre si cu ajutorul aparatelor, realitati care formeaza lumea noastra. Pentru obtinerea unei rezolutii mai bune asupra lumii noastre in legatura si cu vecinatatile ei de dincolo de macrocosmos sau de dincoace de microcosmos, va propunem un concept nou in care starilor de agregare ale materiei denumite in continuare stari scalare sau spatii scalare le vom asocia starile energetice pe care le vom denumi in continuare stari vectoriale sau spatii vectoriale. 
Sint cunoscute cel putin patrusprezece perceptii ale spatiului de la cele filozofice  idealiste, materialiste, relativiste sau pur si simplu la cele ale unor perceptii personale, de la profesor la discipol, transmise generatii la rind.  Aproape toate perceptiile definesc spatiul ca fiind o forma obiectiva fundamentala de existenta a materiei, in cadrul careia are loc miscarea acesteia admitind in acest contest volume definite de trei axe sau spatiul cu trei dimensiuni care definesc  pozitia, distanta, marimea si forma obiectelor la care unele perceptii admit  existenta celei de a patra dimensiune, timpul ca una din formele fundamentale de existenta a materiei in miscare, unidirictional si care se scurge si se tot scurge mereu.   
O critica a perceptiilor de pina acum despre spatiu-timp se refera la aceia ca, in esenta, au un caracter centrist aplicat asupra formelor de existenta percepute prin intermediul simturile noastre cu referire restrinsa la micro si macrocos. Perceptiile de pina acum aproape ca nu fac nici o referire la acele stari ale materiei sub pragul microcosmosului sau cu referiri vagi dincolo de macrocosmos, uneori facind divagatii in entitati ca Dumnezeu sau Univers sau oricum in ceva foarte  mare sau foarte mic, fara referinta si necunoscut.                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
Pentru  a studia intr-o noua ipoteza de lucru evenimentele care sau derulat, se deruleaza sau se vor derula in Galaxia Noastra si inclusiv pe Terra, va propuneam trei sisteme neconventionale si extensibile de referinta, aducind aici complectarile necesare si anume  ca fiecare sistem are  unitati scalare propriii si  vectori unitari specifici, corespunzatori a cite doua spatii complementare, unul material iar celalalt ondulatoriu. Vom constata ca materia se organizeaza si intr-un al patrulea sistem de referinta, particular si interscalar, in care in general realitatile le putem pune in evidenta si  cu ajutorul simturilor noastre. Cel de al patrulea sistem de referinta cuprinde toate teoriile de pina acum despre lume si viata, toate unitatile de referinta, toate cunostiintele stiintifice si religioase de pina acum. Sistemul de referinta particular se refera la lumea noastra inconjuratoare unde este definit spatiul-timp Minkowski si in care se aplica teoriile lui Einstein. 
Conceptul de baza al admiterii acestor sisteme de referinta il constituie discontinuitatea spatiului  definit prin valori scalare indentificate ca realitati puse in evidenta prin simturile noastre in conceptele materialiste sau lumea vazutelor in conceptele idealiste. Continuitatea spatiului pe de alta parte este definita de valori vectoriale indentificate ca drept spirite sau lumea nevazutelor in conceptele idealiste sau miscari vectoriale in conceptele materialiste. 
Prin discontinuitatea spatiului vom intui aici o anume trecere de la o valoare a dimensiunilor formelor de existenta a materiei la alta fara parcurgerea valorilor intermediare sau interscalare. Caracteristica modelelor materiale generate prin transformatorii aditivi, este valoarea interscalara asa cum aratam in teoria modelarii. Exemplu: un bolovan nu este continuu pentru ca nu se sfarma cind il atingem; bolovanul, ca forma de existenta a materiei generata prin aplicarea transformatorilor aditivi, prezinta o stare intermediara  si interscalara discontinua, cum tot discontinua este si distanta pina la celalalt bolovan.  
Prin continuitatea spatiului  vom intelege starea neintrerupta a spatiului legata prin bucle electromagnetice, de anumite dimensiuni, cu origini si raze de manifestare de la origini spre exterior pina la pierderea totala a intensitatii, pina la pierderea totala a buclei electromagnetice. Continuitatea este caracteristica spatiilor vectoriale in general.

Fisiere in arhiva (1):

 Spatiul cu 6 dimensiuni.doc

Bibliografie

1) Ardelean I., Barnea M.: 1972, Elemente de biometeorologie medicala, ed.Militara, Buburesti
2) Adrian P.Adam: 1995, Acupunctura in medicina generala, ed.Gutinul, Baia Mare
3) Apostol D.: 1943, Deocamdata enigme, ed. Sf.Nechita
4) Blanchard DC: 1966, Pozitive space charge from the sea, Journ. Atmosferic Sci 23
5) Bratu I.: 1959, The value of electrical skin resistance in acupuncture, Com. U.S.S.M., Bucuresti
6) Bratu I.: 1960, La valeur de la determination de la resistence electrique cutanee dans l"acupuncture, Dtsh. Zschr. Akup. 6,11
7) Bratu I., Stoicescu, Prodescu V.: 1960, Wert der Ermitlung des electrischer Widerstandes, der Hautgewebes bei der Akupunctire, Dtsh. Yschr. Akup.)
8) Bratu I., Stoicescu, Predescu V.: 1964, Bioenergetic diagnosis and the treatment by acupuncture of the sciatic neurology, Com. U.S.S.M., Bucuresti
9) Bogoescu C.: 1983, Atlas zoologic, ad.P. Bucuresti
10) Biblia
11) Caba T., Caba M.T.: 1989, Acupunctura metoda straveche, ded. Stiintifica si Enciclopedica
12) Capra F.: 1983, The Tao of Physics, Flamingo University
13) Carrel A.: 1935, L"Homme cet inconnu, Plon, Paris
14) Cimpeanu R.I.: 1982, Incursiune intr-un univers posibil, ed. Dacia, Cluj-Napoca
15) Constantin D.: 1981, Inteligenta materiei, ed. Militara, Bucuresti
16) Colectiv: 1988, Compendiu de fizica, ed. Stiintifica sI Enciclopedica, Bucuresti
17) Colectiv: 1974, Atlas geografic general, ed. Didactica ti Pedagogica, Bucuresti
18) Colectiv: 1943, Fecioara din Fatima, ed. Sf.Nechita, Bucuresti
19) Cristea Ghe.: 1989, Fizica, ed. Dacia, Cluj-Napoca
20) Craciun I., Ciurdariu O.: 1979, Traetment of trigeminal neurologia with electric acupuncture using alternate trequency, Amer. J. Acupuncture 7
21) Dumitrescu Fl.: 1972, Contributii la studiul ectivitatii electrodermale, Teza de doctorat, IMFBuc.
22) Dumitrescu Fl., Trintoiu S.I.: 1972, The fenestration occlusion phenomena, J.Kyoto, Pain Contrale Justit.6
23) Dimoftache C.: 1993, Biofizica medicala, ed.Cerna
25) Ghinyburg V.L.: 1972, Astrofizica contemporana, ed.Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti
26) Ionescu Tirgoviste C.: 1967, La impostancia diagnostica de la resistividad electrica de la puntos de acupunctura, Rev. Argentina acupunctura, 4:26
27) Ionescu-Tirgoviste C.: 1977, Tratamentul prin acupunctura, ed. Sport Turism, Bucuresti
28) Ionescu -Tirgoviste C.: 1985, Acupunctura, un mit, o stiinta, ed. Medicala, Bucuresti
29) Ionescu-Tirgoviste C.:1986, Acupunctura si bioenergetica umana, ed. Sport Turism, Bucuresti
30, Jayasuria Anton: Clinical Acupuncture, Sri Lanka
31) Kernbach Victor: 1978, Miturile esentiale, ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti
32) Macovschi E.: Natura si structura materiei vii, ed.Acadaemica RSR, Bucuresti
33) Micu I.: 1992, Amin, ed.Gutinul Baia Mare
34) Micu I.:  1996, Biopunctura, ed. Gutinul Baia Mare
35) Micu I.:  1999,Evolutionismul Biblic si Biopunctura, ed. PROEMA Baia Mare
36) Micu I. & Co. 2001, Genotipul uman in Medicina Alternativa, Congresul mondial de Medicina Alternativa, Baile Felix - Expunere
37) Moraru S., Lascu O.: 1980, Electricitatea atmosferica si organismul uman, ed. Medicala
38) Tanciu M., Vidrascu L.: 1969, Manualul radioamatorului incepator, ed. CNEF sj sport, Bucuresti
39) Traian D. Stanciulescu , Daniela D. Manu, 2000, Metamorfozele Luminii, ed. Performantica, Iasi
40) Vahdghard S.L.: 1965, Pamantul si Universul.
41) Internetul 
42) Documentare verbala