Sateliții

Orice corp ceresc fara lumina proprie este satelit . Este luminos sau obscur , natural sau artificial, graviteaza pe orbita circulara sau eliptica in jurul altui corp ceresc (cu masa mai mare decat a primului ) sub actiunea a doua forte egale si de sens contrar ( forta de atractie universala si centrifuga).

Satelitii artificiali sunt obiecte lansate de om in spatiu , care se invartesc pe o orbita in jurul unei planetesau a altui corp ceresc.

Ei sunt lansati de o naveta si sunt construiti din materiale care le permit sa reziste in spatiu.

Majoritatea satelitilor au fost plasati in jurul Pamantului , Lunii , sau a altor planete (Venus, Marte).

Fiecare satelit este format din un sistem si un subsistem care ii permit buna functionare. Scheletul satelitului sustine diversele echipamente si este folosit ca protectie impotriva radiatilor si a furtunilor de metroriti medii. Ei sunt construiti in general din aliaje usoare de metal (aluminiu sau titan) . Cei mai multi sateliti poseda panouri solare care cu ajutorul unor ansambluri mecanice se pot manevra si roti dupa directia Soarelui. Acestea capteaza energia solara si cu aceasta aparatura de la bord functioneaza. El trebuie testat mai intai in o camera anecoida(unde peretii nu reflecta nici o unda sonora) .

Satelitii folositi in explorare sunt echipati cu instrumente care masoara densitatea, temperatura, si de gradul de ionizare ale straturilor superioare ale atmosferei, radiatia cosmica, numarul si marimea meteoritilor precum si intensitatea si directia campului magnetic al Pamantului.

Un satelit descrie in jurul unui astru o traiectorie inchisa (orbita) care este determinata de mai multi factori: miscarile astrului (la Pamant cea de revolutie) , inclinatia planului orbitei.

Sateliti geostationari sunt acea care se invartesc in jurul ecuatorului la o altitudine de 35800 km si care fac inconjurul Pamantului in 23 h si 56 min exact perioada in care Pamantul face o rotatie completa in jurul axei sale. Vazti de pe Pamant acesti sateliti par nemiscati si din aceasta cauza se numesc geostationari. Majoritatea satelitilor geotationari sunt cei de televiziune care servesc drept relee pentru transmiterea comunicatilor telefonice, a programelor de televiziune sau a datelor informatice intre puncte ale Pamantului aflate la mari distate.Printre cei mai puternici sunt cei Intelsat7

Aportul satelitilor artificiali in sprijinul cunoasterii umane a fost extrem de important. Cu ajutorul lor s-a masurat compozitia si parametrii de stare ai atmosferei inalte, radiatiile cosmice, influenta lipsei de gravitatie asupra fiintelor vii, comunicatiile la distante mari etc.

Trei sferturi dintre sateliti sunt lansati in scopuri militare in timp ce doar un sfert dintre ei sunt civili.(Imagine radar de pe sateliti militari.

Sateliti heliosincroni sunt acea care mentin o orbita care mentine o pozitie fixa in spatiu fata de Soare. Frecvent acesta este cazul satelitilor de observare a Pamantului (cei francezi Spot si cei americani Landsat). Ei survoleaza o anumita regiune a Pamantului la aceeasi ora solara, prin urmare in conde luminozitate solara.

Teletransmisia cu ajutorul satelitilor artificiali face posibila legatura directa intre cele mai indepartate puncte ale globului. Perfectionarea tehnicii de telecomunicatii cu ajutorul satelitilor a permis extinderea aplicatiilor sale practice sub forma transmiterii unor programe educationale pentru tarile in curs de dezvoltare, precum is prin elaborarea unor sisteme informationale complexe.

De asemenea, se extinde din ce in ce mai mult transmiterea la mari distante a programelor de televiziune. Programele de televiziune provenind din studiou sunt transmise prin releu pana la antenele statiilor de emisie si transmise catre sateliti artificiali specializati. Gratie emitatoarelor lor de bord, acesti sateliti retransmit programele catre sol, unde sunt captate de antene mici, individuale sau de antene colective. Televiziunea prin satelit prezinta importante avantaje fata de televiziunea conventionala si anume acoperirea integrala a teritoriului si receptie de calitate constanta in timp si neafectata de perturbari industriale. In domeniul militar se folosesc sateliti capabili de a realiza o legatura eficienta intre comandamente is trupele operative pentru informare is transmiterea ordinelor.

De o larga raspandire se bucura in prezent si teledetectia spatiala, care s-a dezvoltat gratie progreselor realizate in domeniul aparaturii optice de fotografiere de la distante mari, peliculelor fotografice, camerelor de filmat, sistemelor radar de dimensiuni mici is sistemelor automate de inregistrarea is transmitere a datelor de la bordul satelitilor.

Beneficiarii: geologia, geofizica, meteorologia, cartografia, hidrologia, agricultura, pescuitul, navigatia maritima is aeriana etc.

Aplicatiile cele mai importante din punct de vedere economic sunt : inventarierea suprafetelor cultivate, identificarea bancurilor de pesti, descoperirea depozitelor de substante minerale, supravegherea miscarii ghetarilor, elaborarea de prognoze meteorologice pe perioade mai indelungate, localizarea unor catastrofe, supravegherea padurilor etc.

Avantajele teledetectiei spatiale fata de teledetectia aeriana obtinuta cu ajutorul avioanelor, consta in obtinerea de imagine ale unor suprafete mult mai mari, precum is posibilitatea de a furniza imagine ale aceleiasi suprafete de teren la intervale scurte de timp, ceea ce permite urmarirea evolutiei in timp a unui anumit eveniment. Aceasta este deosebit de importanta in cazul unei calamitati naturale, cum sunt inundatiile, uraganele, cutremurele de pamant, incendiile de padure etc.

Un alt tip de satelit artificial este sonda spatiala care este destinata sa se plaseze in jurul Soarelui, fie sa efectueze o lunga calatorie in spatiu inainte de a intalni astrul pe care a fost programata sa-l studieze. Misiunea unei sonde este complexa si costisitoare sip e langa aceste costuri ea trebuie lansata intr-o perioada stabilita exact (depinde de pozitia Pamantului si a astrului vizat). Pentru ca o sonda sa ajunga la o planeta ea trebuie sa prezinte o traiectorie de elipsa in spatiu care este tangenta in acelasi timp si la orbita Pamantului si la cea a planetei vizate(traiectoria Hohmann ). Inainte de a fi lansata spre o planeta ea trebuie sa se plaseze pe o orbita de asteptare . Aceasta sta acolo cateva ture iar mai apoi datorita unui motor porneste spre lunga calatorie. Dup ace ajunge in apropierea planetei trebuie sa franeze pentru a se sateliza plasandu-se pe orbita planetei.

Sondele sunt prevazute cu diferite calculatoare, captatoare si detectoare. Lansarea satelitilor si plasarea lor pe orbita se face cu ajutorul unor rachete care prin forta lor de reactie inving forta de atractie gravitationala a Pamantului. Se poate face o clasificare a satelitilor din mai multe puncte de vedere.

-O prima clasificare este in sateliti activi si sateliti pasivi. Satelitul activ contine aparatura de prelucrare a semnalelor de orientare in spatiu si de executare a telecomenzilor de la sol. Satelitul pasiv este un simplu mediu reflactant al undelor radio transmise de la sol.

-Un alt criteriu de clasificare al satelitilor este modul de transmitere al informatiilor :

in timp real sau cu intarziere ( cu memorie ).

-Din punct de vedere al altitudinii, satelitii ce evolueaza intre 1000 is 5000 m se numesc sateliti de joasa altitudine; cei plasati intre 5000 is 20000 m se numesc de medie altitudine; iar cei ce evolueaza la peste 20000 m se numesc sateliti de mare altitudine.

-O caracteristica importanta este aria de vizibilitate;

-O alta caracteristica importanta a unui satelit artificial este durata de existenta, definita ca intervalul de timp din momentul plasarii pe orbita a satelitului pana la intrarea lui in starturile dense ale atmosferei, cand functionarea lui inceteaza datorita arderii sau readucerii la sol(durata de viata de 10-15 ani).

Primul satelit artificial a fost lansat de Uniunea Sovietica la 4 octombrie 1957 si s-a numit Sputnik 1. Avea o greutate de 83,6 kg si era echipat pentru a efectua masuratori de temperatura is presiune . Statele Unite a lansat primul satelit artificial Explorer 1 la 31 ianuarie 1958. Urmatori sateliti experimentali stiintifici si specializati, statii automate, selenare is interplanetare, nave cosmice, statii orbitale au fost: , Cosmos, Vanquad, Discoverer