Radioactivitatea - Dezintegrarea Alfa, Beta, Gama

Cuprins referat Cum descarc?

I. DECOPERIREA RADIOACTIVITATII
II. RADIOACTIVITATEA
1. Caracteristici generale
2. Familii radioactive
3. Legea dezintegrarii radioactive
4. Dezintegrarea ?
5. Dezintegrarea ?
6. Dezintegrarea ? 
7. Radioactivitatea si omul
BIBLIOGRAFIE


Extras din referat Cum descarc?

I. DESCOPERIREA RADIOACTIVITATII.
Pe la inceputul anului 1896, fizicianul francez Henri Becquerel, auzind despre recenta descoperire a radiatiilor X de catre Roentgen, s-a hotarat sa observe daca materialele fluorescente, care stie ca lumineaza sub actiunea razelor de lumina incidente, nu emit ceva similar radiatiilor X. Pentru aceste studii el a ales cristalele unui mineral cunoscut sub numele de uranil (dublu sulfat de uraniu si potasiu), pe care il mai studiase anterior pentru puternicele lui proprietati fluorescente. Deoarece Becquerel credea ca radiatia este rezultatul iluminarii exterioare, el a asezat cristalul de uranil pe o placa fotografica invelita in hartie neagra si a pus placa, cu totul , pe pervazul ferestrei. Cand a developat placa, dupa o expunere de cateva ore la lumina Soarelui, a vazut clar o pata intunecata sub locul unde statuse cristalul de uranil. El a repetat experienta de mai multe ori si pata neagra era intotdeauna la locul ei, chiar si cand invelea placa fotografica in mai multa hartie neagra.
In zilele de 26 si 27 februarie (1896) cerul Parisului era acoperit de nori grei. Nefericitul profesor Becquerel puse in sertarul biroului proaspata placa fotografica cu cristalul de uranil pa ea si bine invelita pana cand avea sa fie vreme mai buna. Dar soarele nu a aparut pana la 1 martie si chiar atunci era adesea acoperit de norii trecatori. Totusi Becquerel si-a expus din nou placa actiunii razelor Soarelui si apoi s-a dus in camera obscura ca sa vada rezultatul. Era cu totul de necrezut! In locul slabelor urme innegrite pe care le obtinuse mai inainte in timpul expunerii de o zi intreaga la un Soare stralucitor, pe locul unde fusese pus cristalul de uranil era o pata neagra ca de carbune! Aparent, innegrirea placii nu avea nimic de a face cu expunerea cristalului de uranil razelor solare si aceasta innegrire a continuat neintrerupt tot timpul cat a stat bucata de uranil pe ea, in sertarul inchis al biroului lui Becquerel.
Era o radiatie penetranta similara radiatiilor X, emisa insa fara nici un fel de excitatie externa a atomilor, probabil a celor de uraniu din cristalul lui Becquerel. Becquerel a incercat sa incalzeasca cristalul, sa-l raceasca, sa-l transforme in praf, sa-l dizolve in acizi si inca tot ce i-a mai trecut prin minte, dar intensitatea misterioasei radiatii ramanea continuu aceeasi. Era clar ca aceasta noua proprietate a materiei, care a primit numele de radioactivitate, nu avea nimic de a face cu modul, fizic sau chimic, in care atomii erau stransi la un loc, ci era adanc ascunsa in interiorul atomului. 
Elemente radioactive
In timpul primilor ani dupa descoperirea radioactivitatii, un mare numar de chimisti si fizicieni s-au ocupat cu studiul noului fenomen. Doamna Marie Sklodowska Curie, de origine poloneza, cu studii de chimie si sotia fizicianului francez Pierre Curie a efectuat cercetari amanuntite asupra tuturor elementelor chimice si compusilor lor pentru determinarea radioactivitatii si a gasit ca toriul emite radiatii similare cu ale uraniului. Comparand radioactivitatea minereurilor de uraniu cu radioactivitatea uraniului metalic, ea a observat ca minereurile sunt aproximativ de cinci ori mai radioactive decat s-ar fi asteptat, socotindu-se dupa cantitatea du uraniu pe care o contin. Aceasta indica faptul ca minereurile trebuiau sa contina mici cantitati dintr-o alta substanta radioactiva, mult mai activa decat insusi uraniul, insa, pentru separarea acestei substante, era nevoie de o cantitate mare de minereu de uraniu, foarte costisitor. Doamna Curie a reusit sa obtina de la guvernul austriac o tona de reziduuri nefolositoare ( in acea vreme) de la Uzina de stat de producere a uraniului, care desi saracite in uraniu, contineau totusi inca multa radioactivitate. Fiind condusa de firul unei Ariadne a radiatiilor penetrante, doamna Curie a reusit sa separe o substanta cu proprietati chimice asemanatoare celor ale bismutului, pe care ea a denumit-o poloniu in cinstea tarii sale de bastina. Dupa o munca neobosita a fost separata o alta substanta, similara din punct de vedere chimic bariului, care a primit numele de radiu; el era de doua milioane de ori mai radioactiv decat uraniul.


Fisiere in arhiva (1):

  • Radioactivitatea - Dezintegrarea Alfa, Beta, Gama.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!