Fizica si Climatologie

Extras din referat Cum descarc?

Fenomenul meteorologic (hidrometeorul) numit ceata este un produs al condensarii vaporilor de apa in straturile inferioare ale atmosferei, fiind alcatuita, ca si norii, din picaturi de apa, cristale de gheata, sau din amestecul acestora, si avand drept efect reducerea vizibilitatii orizontale sub 1 km.
o Ceata se formeaza si se dezvolta mai ales in masele de aer stabile, caracterizate prin inversiuni de temperatura, in straturile inferioare ale atmosferei. Ea se mentine atata timp cat lipseste miscarea turbulenta accentuata si convectia, cand ceata "se risipeste".
o In afara de existenta unei turbulente slabe a straturilor inferioare ale atmosferei, pentru formarea cetii sunt necesare cele doua conditii fundamentale: 
- realizarea starii de saturatie, prin racirea aerului, sau prin adausul de umezeala; 
o - existenta unei concentratii suficiente a nucleelor de condensare. 
Tipuri de ceata: 
o Corespunzator conditiilor (generale) de formare si caracterului fundamental al genezei lor :
- ceata de radiatie;
- ceata de advectie;
- ceata de evaporare, in aceasta ultima grupa incluzandu-se si asa-numita ceata frontala. 
Ceata de radiatie se formeaza in stratul de aer din imediata apropiere a suprafetei terestre care se raceste prin radiatie. In functie de extinderea pe verticala a procesului de racire radiativa, grosimea stratului de ceata se poate limita la 5-6 m in regiunile de ses si 50-60 m in vaile si depresiunile intramontane, purtand in aceste cazuri, denumirea de "ceata joasa"
Ceata radiativa - orografica de grosime mijlocie la Brasov -Tampa (150-160 m)
Uneori, iarna, cand racirea radiativa se propaga pana la altitudini mari, stratul de ceata radiativa se poate extinde pe grosimi apreciabile (900 -1000 m, fata de nivelul de baza), purtand denumirea de "ceata radiativa de grosime mare"
o Acest tip de ceata se formeaza, de regula, pe timp geros, stabil, in perioadele cu regim baric anticiclonic, cand si inversiunile de temperatura, de natura radiativa, se extind foarte mult in altitudine. In asemenea conditii, stratul de ceata persista cateva zile consecutiv, chiar saptamani intregi, si prezinta o densitate crescanda cu altitudinea. 
o Privit de sus, de pe culmile montane superioare, acest strat dens de ceata care "ineaca" toate vaile si depresiunile intramontane din regiunea respectiva, pare o "mare de nori", fiind deseori confundat cu norii de tip Stratus. 
Ceata de evaporare (,,ceata de rau") ia nastere deasupra unor cursuri de apa, canale, mlastini, lacuri, etc. cand aerul local, intens racit, in contact cu solul se deplaseaza de-a lungul acestor suprafete restranse de apa.
o Aerul se incalzeste de la suprafata subiacenta mai calda si se umezeste prin evaporarea apei, pana la saturare, dupa care apare stratul de ceata a carui grosime nu depaseste cateva zeci de metri, iar conturul urmeaza aproximativ limitele suprafetei acvatice.
o Fenomenul este mai frecvent in diminetile senine de toamna cand, un vant slab poate deplasa stratul de ceata fara a-i altera conturul. 
Precipitatiile atmosferice. Geneza precipitatiilor
o In meteorologie, prin notiunea de precipitatii se intelege apa lichida si solida pe care o primeste suprafata terestra din atmosfera, prin cadere din nori. 
o Cresterea particulelor noroase pana la realizarea greutatii necesare caderii lor spre sol se produce prin trei procese de baza:
- contopirea (unirea) particulelor prin ciocnire; 
- coalescenta: ciocnirea a doua particule lichide (formarea picaturilor de burnita sau de ploaie) 
- asociere: contopirea cristalelor de gheata (formarea fulgilor de zapada).
- givrajul: se realizeaza prin contactul cristalelor de gheata cu picaturile de apa supraracite. In contact cu suprafata cristalelor de gheata se produce inghetarea picaturilor de apa sub forma unor excrescente sau straturi continue de gheata. In acest mod se pot forma grauntii de gheata, mazarichea si grindina.
- condensarea, respectiv sublimarea directa a vaporilor de apa pe particulele noroase. 
o Dupa teoria suedezului Bergeron, atat timp cat norul este format numai din picaturi de apa sau numai din cristale de gheata nu se produc precipitatii. 
o Intre vaporii de apa pe de o parte si picaturile de apa sau cristalele de gheata pe de alta parte se poate realiza echilibrul, astfel incat, la un moment dat, la suprafata picaturilor nu se mai depune apa prin condensare sau sublimare. 
o Norul care este alcatuit din picaturi de apa de acelasi ordin de marime sau numai din cristale de gheata poate fi considerat un sistem coloidal stabil. 
o Din acesti nori, cum sunt cei apartinand genurilor Altocumulus, Stratus, Stratocumulus si Cumulus, nu pot cadea decat foarte slabe precipitatii si numai in cazul unei puternice miscari turbulente care poate favoriza coalescenta. Norii Cirrus, ca si Cirrocumulus fac exceptie si de la acest caz particular, fiind caracterizati, datorita structurii lor fizice, printr-o stabilitate mai mare. De aceea, din acesti nori nu cad precipitatii. 
o Daca intr-o masa noroasa in care vaporii de apa sunt in echilibru cu picaturile supraracite se introduc cristale de gheata, aerul va fi suprasaturat in raport cu cristalele, conform inegalitatii Ea > Eg , iar vaporii de apa vor sublima pe cristale. In urma acestui proces de sublimare aerul va deveni nesaturat fata de picaturi. Atunci, picaturile incep sa se evapore, dar ele tot nu reusesc sa satureze aerul din jur in vapori de apa, deoarece sublimarea la suprafata cristalelor continua. Se produce astfel un transport continuu de apa de la picaturi la cristale, realizandu-se suprasaturatia in jurul cristalelor si cresterea lor pe seama picaturilor de apa. 
Ea = tensiunea maxima a vaporilor de apa in raport cu suprafata apei lichide (picaturi)
Eg = tensiunea maxima in raport cu suprafata ghetii (cristale)
o Inegalitatea Ea > Eg arata ca aerul atmosferic saturat in raport cu picaturile de apa este suprasaturat in raport cu cristalele de gheata. 
o Acest mecanism este fundamental in cresterea elementelor noroase si in producerea precipitatiilor. In cazul cristalelor hexagonale, procesul de crestere a cristalului de gheata se desfasoara conform schemelor prezentate in imagine: 
o In urma sublimarii vaporilor de apa pe cristale, in jurul acestora se formeaza intotdeauna o zona de aer in care tensiunea scade spre suprafata cristalului unde, la un moment dat, s-ar putea realiza echilibrul intre vapori si cristal, iar sublimarea ar inceta.
o Daca cristalul ar avea forma sferica, echilibrul s-ar mentine pe intreaga lui suprafata. Fiind insa hexagonal, varfurile sale sunt mai apropiate de zona ramasa suprasaturata si, prin urmare, pentru ele, echilibrul nu se mai realizeaza, deci vaporii de apa vor continua sa se depuna pe varfuri, iar acestea se lungesc, formand o stea cu sase brate.
o La randul lor, din aceeasi cauza, cele sase varfuri isi dezvolta alte ramificatii laterale, pana cand stelutele ajung la dimensiuni apreciabile, care vor cadea spre sol.


Fisiere in arhiva (1):

  • Fizica si Climatologie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!