Fizică Nucleară

Extras din referat Cum descarc?

Vreme de decenii, radiatiile ionizate au constituit doar o curiozitate de laborator, cunoscuta numai catorva initiati. Descoperirea radioactivitatii artificiale si apoi aceea a fisiunii uraniului, in deceniul al patrulea al acestui secol, au dat un puternic imbold cercetarilor de fizica nucleara. Pentru marele public, energia nucleara a iesit insa din anonimat abia dupa aruncarea celor doua bombe atomice in 1945 asupra Japoniei.
O arma nucleara, numita si bomba atomica, este o arma tehnicizata extrem de distrugatoare care se bazeaza pe energia eliberata prin urmatoarele procese fizice:
o la prima generatie: bomba atomica: prin fisiune nucleara (realizata initial in SUA (1944) si apoi in URSS);
o la a doua generatie: (bomba cu hidrogen): prin fisiune, urmata de fuziune nucleara (realizata initial in URSS).
Modelarea efectelor exploziei asupra mediului adiacent sau inconjurator ocupa un loc important in cadrul programelor de cercetare pe plan mondial pentru modernizarea tehnicilor de utilizare a materialelor explozive. Tendintele inregistrate se inscriu pe calea aproximarii cat mai
precise a modului de manifestare a efectelor exploziei in scopul anticiparii, inca din momentul proiectarii, a rezultatelor finale. 
Consecintele imediate, directe ale unei explozii nucleare sunt: soc mecanic, dislocari mari de teren si crater; soc de caldura imens si incendii; radioactivitate mortala in zona centrala; otravire si contaminare radioactiva a mediului, pe mari suprafete si de lunga durata. Intr-o bomba atomica, o bucatica de uraniu de marimea unui cubulet de zahar are aceeasi putere de distrugere ca si un bloc de exploziv conventional de marimea unei case.
Cuprins:
I. Exemple ale detonarii unor bombe atomice:
Daca la 16 iulie 1945 in desertul Alamogordo, statul New Mexico a avut loc prima explozie experimentala a unei bombe atomice lucrurile nu s-au oprit aici si la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima in Japonia explodeaza prima bomba aruncata asupra populatiei, bomba a explodat la inaltimea de 300 m continand in calitate de combustibil nuclear uraniu 235 si avea o putere echivalenta cu 20 mii tone de trinitrotoluen (TNT), ca masura militara de distrugere, pentru ca in 9 august 1945 sa explodeze cea de-a doua bomba atomica la Nagasaki, cu codul ,,Fat Man" (Grasul), continea plutoniu 239 drept combustibil nuclear, explodand la inaltimea de 600 m. Norul, sau ,,ciuperca" acestei bombe s-a inaltat mai mult de 18 kilometri deasupra hipocentrului exploziei. In urma acestor doua explozii bilantul a fost:
Hiroshima Nagasaki
Morti 78.150 23.753
Disparuti 13.983 2.924
Raniti 37.425 23.345
Atinsi de arsuri 235.650 89.025
In urma acestor explozii au fost distruse mai mult de jumatate din cele doua orase, iar celelalte jumatati au fost grav avariate. In decurs de cateva secunde au murit mai multe zeci de oameni sub actiunea undei de soc, a arsurilor mortale provocate de lumina exploziei si de incendiile dezlantuite, precum si de boala de radiatie. Alte mii de oameni care au ramas in viata au fost schiloditi, au orbit permanent sau temporar, datorita sferei de foc cu o stralucire deosebit de mare, care insoteste explozia, iar altii s-au stins din viata pe parcurs, de cancer.
In 1956 existau in evidenta spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima si 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupa iradiere, care necesitau diferite tratamente, la momentul actual in lume existand aproximativ 300 000 de persoane ca victime ale exploziilor nucleare.
De atunci (1945) pe Pamant au fost detonate peste 2.000 de arme nucleare cu scop de testare si demonstrare a scopurilor lor. Pe langa folosirea lor ca arme, explozivele nucleare au fost testate si folosite si pentru diverse scopuri nemilitare.
Poluarea radioactiva a atras atentia pentru prima oara in mod deosebit in anul 1965 la Salt Lake City in Statele Unite ale Americii, cand noua adolescenti au fost internati in spital datorita unor noduli anormali ai glandei tiroide. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea ca acesti copii, cu 15 ani in urma (1950), au suferit consecintele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la poligonul din Nevada, aceste depuneri continand izotopul I-131.
Studii recente au aratat ca datorita tuturor cauzelor de poluare radioactiva, doza de radiatii pe cap de locuitor a crescut in ultimii 20 de ani de 5 pana la 10 ori.
Data de 30 octombrie 1961 reprezinta data la care a avut loc detonarea celui mai puternic dispozitiv nuclear conceput vreodata. Un adevarat test de forta din partea sovieticilor, Bomba Tarului, numita astfel dupa titlul purtat de monarhii slavi, a avut puterea tuturor explozibililor folositi in Al Doilea Razboi Mondial inmultita cu zece.
Daca bombele de la Hiroshima si Nagasaki au pus capat unui razboi, atunci Bomba Tarului ar fi fost cea care ar fi sfarsit pe veci razboaiele. De aproape o mie de ori mai distructiva decat cele care au nivelat orasele nipone, Bomba Tarului ramane cea mai distrugatoare creatie plasmuita de mintea umana.
Unda de soc a traversat planeta de trei ori, iar ciuperca exploziei s-a inaltat de sapte ori
cat muntele Everest, atingand mezosfera.
Bomba Tarului, un instrument de propaganda:
Pe 10 iulie 1961, la ordinele lui Hrusciov, fizicianul Andrei Sakharov a fost insarcinat cu punerea la punct a unei arme nucleare de 100 de megatone (Mt), ce se vroia a fi gata in numai patru luni.

Fisiere in arhiva (1):

 Fizica Nucleara.doc