Tipurile Controalelor Vamale și Perfecționarea Lor

Introducere

Odată cu proclamarea independenţei, Republica Moldova a demarat procesul de trecere la economia de piaţă, organizare economică indispensabil legată de fenomenul globalizării. Dezvoltarea economică a ţării se bazează tot mai mult pe cooperarea internaţională.

Unul din mecanismele menite să asigure securitatea economică a statului este sistemul vamal. De rînd cu celelalte mecanisme statale, Republica Moldova a avut nevoie de crearea şi implimentarea, într-un termen scurt, a sistemului său vamal.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor, care asigură securitatea economică a statului, implementează politica vamală şi conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova.

Serviciul Vamal este un organ de drept, cu statut de persoană juridică, dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, activează conform principiului de instituţie bugetară, finanţată de la buget şi dispune de fonduri speciale.

Misiunea Serviciului Vamal constă în promovarea politicii vamale, în vederea asigurării securităţii economice a statului, prin facilitarea comerţului, securizarea traficului internaţional de mărfuri şi mijloacelor de transport, asigurarea respectării reglementărilor vamale, perceperii drepturilor de import şi export, lupta împotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administraţii profesioniste şi transparente, care implementează standarde internaţionale cu scopul simplificării procedurilor de vămuire şi protejează societatea aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.

Structura aparatului central al Serviciului Vamal este aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 4 din 02.01.2007. Astfel, SV este constituit din aparatul central (2 departamente şi 16 direcţii) şi 8 birouri vamale.

Importanţa temei reiese din faptul ca Serviciul Vamal este un organ de administrate fiscală în Republica Moldova, pe noi toţi care suntem cetăţeni ai acestei ţări ne interesează tipurile controalelor vamale la care putem fi supuşi la intrarea sau ieşirea de pe teritoriul ţării. La fel ca economişti suntem interesaţi de mecanismul de lucru al Serviciul Vamal, el fiind parte componentă a economiei ţării.

Rolul temei studiate şi mai ales al controlului vamal este de a familiariza publicul despre toate tipurile controlului vamal, esenţa lor, cum se efectuează controlul vamal în Republica Moldova şi ce venituri aduce activitatea Serviciul Vamal la bugetul de stat.

Studiul dat este format din: cuprins, introducere, două capitole, capitolul doi este format din două subcapitole, concluzii şi bibliografie.

Capitolul I. Serviciul vamal al Republicii Moldova

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.

Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal.

În anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".

Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice şi de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a fost adoptată la 20 iulie 2000. Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Vămilor. Pe parcursul ultimilor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă şi stabilă, perfecţionîndu-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.

Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori, angajaţi în organele vamale la etapa formări lor şi au rămas devotaţi acestei profesii, devenind etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care şi-au asumat riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securităţii economice a ţării noastre - Republica Moldova.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituţie din sistemul organelor de drept şi de securitate a statului avînd misiunea de a asigura securitatea economică a ţării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerţului internaţional şi protejarea societăţii, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală. În următorii trei ani instituţia va tinde spre perfecţionarea sistemului vamal, astfel încît către anul 2014 Serviciul Vamal al Republicii Moldova să se bucure de o apreciere înaltă şi să fie recunoscută ca fiind una dintre cele mai moderne, eficiente şi transparente autorităţi de stat.

Autorităţile publice, cetăţenii, comunitatea de afaceri, instituţiile europene şi internaţionale vor fi siguri în capacităţile sistemului vamal moldovenesc de a:

• organiza activitatea vamală în mod eficient şi eficace;

• oferi informaţii veridice necesare pentru a susţine procesul de luare a deciziilor;

• facilita traficul de mărfuri pentru cei care s-au conformat legislaţiei vamale şi contracara; fraudele vamale, aplicînd măsurile de sancţionare faţa de infractori.

Colaboratorii Serviciului Vamal împărtăşesc următoarele valori comune:

• Profesionalism şi eficienţă evidenţiate prin îndeplinirea calitativă a atribuţiilor organelor vamale şi tendinţă continuă spre perfecţionare profesională;

• Dedicaţie maximă orientată spre dezvoltarea sistemului vamal naţional;

• Etica şi integritatea profesională, reprezentarea cu demnitate în relaţiile cu societatea, autorităţile naţionale şi cele internaţionale;

• Obiectivitate, disciplină, demnitate şi responsabilitate;

• Transparenţa activităţilor şi deschidere pentru dialog.