Introducere Cetatenii romani au experimentat in ultimii ani o crestere constanta a pretului surselor de energie, in special al carburantilor. Intrucat in afara de evolutiile materiilor prime de baza (petrol, carbune, etc.) costul acestor resurse este determinat intr-o mare masura de cuantumul taxelor aplicate produselor finite, de multe ori sursa acestor scumpiri este legata de evolutia taxelor aplicate acestor produse (denumite generic taxe de mediu). La fiecare val de scumpiri, opinia publica se inflameaza, iar discutiile aprinse din mass-media urmaresc identificarea vinovatilor pentru aceasta situatie. Diferiti ,,specialisti" compara situatia din Romania cu cea din alte tari, subliniind cat de mari sunt taxele de mediu din Romania si ce impact negativ vor avea aceste evolutii. Sunt totusi aceste asertiuni adevarate? Sunt taxele de mediu aplicate in Romania foarte ridicate in comparatie cu situatia din alte membre ale UE? Sunt ele rezultatul unor politici guvernamentale nepotrivite? Sau mai degraba evolutiile din Romania sunt normale si se incadreaza in trendul UE? DEFINITIA TAXARII CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI SI TIPURI DE TAXE Taxarea activitatilor cu un impact asupra mediului face parte din clasa mai larga a Instrumentelor Bazate pe Piata (IBP) si reprezinta unul din cele mai puternice instrumente de schimbare a modelului de folosirea a resurselor de care dispune orice stat. Avansarea oricarei definitii precise care sa acopere in mod exhaustiv taxele de mediu este problematica din mai multe motive. In primul rand, multe din aceste taxe au fost create si impuse din alte considerente decat cele legate de mediu, iar principalii beneficiari ai veniturilor generate de aceste taxe nu sunt neaparat interesati de considerentele de mediu. De asemenea, nivelul unor taxe a fost stabilit fara a lua in considerare ce tip de efecte asupra mediului va fi produs de o anumita schimbare. Nu in ultimul rand, schimbarea definitiei exacte asupra tipului de activitati care genereaza o anumita obligatie fiscala poate avea efecte disproportionate atunci cand efectele potentiale din perspectiva mediului nu sunt luate atent in considerare. In schimb, excluderea din definitie a taxelor impuse fara o motivatie legata de protectia mediului sau al caror nivel nu este stabilit in legatura cu impactul lor asupra mediului, conduce la o serie de probleme de cuantificare. Acesta este motivul pentru care definitia agreata la nivel international se refera la tipul de baza de taxare si nu la intentia sau utilitatea respectivului instrument. OECD, Agentia Internationala pentru Energie si Comisia Europeana folosesc o definitie comuna a taxelor impuse acelor activitati cu impact asupra mediului: acele taxe si plati obligatorii catre guvernul central impuse unei baze de taxare cu relevanta deosebita pentru mediu Cele mai importante baze de taxare in acest domeniu sunt: produsele de energie, motoarele autovehiculelor, taxele de folosire a resurselor, taxele pentru depozitarea deseurilor, taxarea emisiilor masurate sau estimate de gaze poluante sau cu efect de sera. Aceste taxe nu genereaza o proportionalitate intre nivelul taxelor platite de un agent si beneficiile de care se va bucura acesta. Pe de alta parte, Taxa pe Valoare Adaugata (TVA) este exclusa din aceasta definitie chiar daca este impusa unei bune parti din baza de taxare cu impact asupra mediului. Acest lucru se datoreaza caracterului general al TVA, ca o taxa impusa (cu anumite exceptii) oricarui bun si serviciu de natura comerciala, aspect care o face neutra din punct de vedere al impactului asupra mediului. Astfel, chiar daca definitia taxarii de mediu nu este una stricta, exista un consens general cu privire la ce anume reprezinta aceste taxe si cu privire la principiile pe care le putem folosi atunci cand analizam daca o noua taxa va fi sau nu inclusa in categoria celor de mediu. Conform metodologiei Eurostat, taxele de mediu poti fi clasificate in 3 grupe: taxele pe energie, taxele pe transport si taxele pe poluare si folosire a resurselor. Taxele de energie includ impozitele pe produse energetice utilizate atat pentru transport cat si in scopul alimentarii de utilaje stationare. Cele mai importante produse folosite in transport sunt benzina si motorina. Printre produsele folosite pentru utilaje stationare se numara gazele naturale, carbunii si energia electrica. Taxele de transport includ, in principal, taxele legate de proprietate si de utilizare a autovehiculelor. Impozitele pe alte echipamente de transport (de exemplu avioane) si servicii conexe de transport (de exemplu, taxe pe zborurile charter sau program) sunt de asemenea incluse in aceasta categorie atunci cand acestea sunt conforme cu defnitia generala a taxelor de mediu. Taxele de poluare si folosire a resurselor se aplica emisiilor din surse mobile si imobile, la comercializarea unor bunuri (baterii, substante chimice periculoase, anvelope, pungi de plastic, ambalaje de plastic si carton), precum si la exploatarea unor resurse naturale (lemn, agregate), altele decat cele folosite ca surse de energie. IMPLICATIILE TAXELOR DE MEDIU SI ALE IBP-URILOR Nivelul taxelor de mediu poate afecta in mod fundamental deciziile de zi cu zi ale oamenilor, de la decizia de cumparare a unui bec eficient energetic in locul unuia clasic, la tipul de autoturism cumparat si la tipul de materiale alese pentru constructia sau renovarea unei case. Totusi, modalitatile prin care acest instrument poate fi folosit cel mai eficient, precum si balansarea nevoii de protectie a mediului cu presiunile generate de nevoia de dezvoltare socio-economica reprezinta o problema foarte complexa. Taxarea activitatilor cu impact asupra mediului reprezinta doar unul dintre instrumentele folosite de state in atingerea obiectivelor legate de mediu. In functie de tipul de activitate careia i se aplica, taxarea poate fi folosita in combinatie cu alte tipuri de instrumente. Dat fiind ca o parte importanta a poluarii si epuizarii resurselor naturale este determinata de sub-estimarea adevaratului pret al unui bun sau serviciu pe care il consumam, folosirea unei anumite combinatii de instrumente bazate pe piata trebuie sa realizeze o cat mai buna evaluare a pretului real al unei resurse. Prin folosirea unor instrumente bazate pe piata cum ar fi taxele, tarifele sau permisele tranzactionabile se urmareste realizarea in mod simultan a unor obiective de mediu, economice si de politica sociala, datorita faptului ca sunt luate in considerare si costurile ascunse ale productiei si consumului unor bunuri, atat fata de sanatatea oamenilor cat si in ceea ce priveste impactul asupra mediului. In continuare prezentam taxonomia folosita de Agentia Europeana de Mediu pentru categorizarea diferitelor tipuri de IBP-uri:
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).