Studiu aplicativ privind execuția veniturilor și cheltuielilor primăriei București

1. Scurta prezentare a situatiei Municipiului Bucuresti la nivelul anului 2008

In cadrul acestuia proiect am analizat regulile generale de executie, precum si destinatiile veniturilor publice ale Primăriei Municipiului Bucureşti pentru finantarea cheltuielilor publice la nivel local. In continuare am urmarit etapele executiei cheltuielilor bugetare, si anume: angajarea, lichidarea şi ordonanţarea - sunt efectuate de către conducătorii instituţiilor publice (ordonatorii de credite bugetare) sau de către împuterniciţii acestora in anul 2008.

Bucureşti este capitala României şi cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării, populaţia de peste două milioane de locuitori face ca Bucureştiul să fie a şasea capitală ca mărime din Uniunea Europeană. Autonomia locală în Municipiul Bucureşti este realizată de autorităţile administraţiei publice locale, respectiv Primarul General şi Consiliul General. Pentru exercitarea competenţelor proprii, acestea sunt sprijinite de aparatul de specialitate al primarului, instituţii publice de interes local, regii autonome şi societăţi comerciale cu capital social municipal. Primarul General conduce serviciile publice locale. Pentru o mai buna organizare si desfasurare a proiectelor de modernizare si investire in Bucureştiului, oraşul a fost structurat în şase subdiviziuni administrativ teritoriale, sectoarele, care au câte un primar şi un consiliu local propriu. Acestea exercită atribuţiile delegate de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi alte atribuţii stabilite prin lege.

După integrarea României în Uniunea Europeană, Bucureştiul este recunoscut drept o capitală europeană importantă. Integrarea a avut un deosebit impact socio-cultural şi economic, acest lucru fiind vizibil în indicatorii economici, astfel ca Bucureştiul a evoluat continuu sub influenţa corelată a factorilor economici, politici şi sociali, furnizând aproximativ 25% din cifra de afaceri a României şi aproape 20% din PIB-ul naţional.

În ceea ce priveşte investiţiile, Municipiul Bucureşti deţine o pondere importantă, cu mai mult de un sfert din volumul investiţiilor brute realizate în economie.

2. Scopul Primariei Municipiului Bucuresti

Obiectivul Primariei Municipiului Bucuresti este să creeze şi să ofere cetăţenilor un mediu placut si civilizat de trai, incercand perfectionarea continua a infrastructurii oraşului, a mediului economic, social, edilitar şi natural la nivelul exigenţelor marilor capitale europene. Un obiectiv prioritar este acela al bunei funcţionari a sistemelor de transport, utilităţi publice, asistenţă socială, sănătate, învăţământ, informare şi educaţie, promovare a culturii şi artei, promovare a sportului şi a mijloacelor de divertisment.

De asemenea se doreste încurajarea dezvoltarii comunităţii pentru a oferi

siguranţă, confort şi servicii diversificate adresate unei multitudini de stiluri de viaţă, respectând libertatea opţiunilor cetăţenilor şi venind în întâmpinarea acestora.

Primăria Municipiului Bucureşti este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală republicată şi în conformitate cu hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi şi a statului de funcţii ale aparatului propriu de specialitate. Primarul general este şeful administraţiei publice locale a Municipiului Bucureşti şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi controlează, conform art. 66(1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonomiei locale şi este de asemenea reprezentantul Municipiului Bucureşti în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

3. Necesitatea investirii si consolidarii unui program eficient pentru modernizarea Bucurestiului

Anul 2008 datorita declanşarii crizei financiare internaţionale, ale cărei efecte negative s-au propagat şi la nivelul tării noastre, Fitch Ratings a luat decizia de a reduce rating-ul de ţară al României, de la nivelul BBB Perspectivă Negativă (clasa „investment grade”), la nivelul BB+ Perspectivă Negativă (clasa „non-investment grade”). După evaluarea de rating realizată de Fitch Ratings pentru Muncipiul Bucureşti, agenţia a menţinut calificativul de rating acordat anul anterior, respectiv BBB- Perspectivă Stabilă. Această decizie a fost comunicată de Fitch Ratings şi a fost preluată de mass-media din România în datele de 5 şi 6 noiembrie 2008. Având în vedere scăderea ulterioară a ratingului acordat României şi regulile după care funcţionează agenţiile de rating (ratingul unui oraş nu poate fi mai mare decât ratingul ţării respective), agenţia Fitch Ratings s-a văzut nevoită să modifice calificativul de rating acordat iniţial Municipiului Bucureşti, de la BBBPerspectivă Stabilă la BB+ Perspectivă Negativă, pentru a nu-l depăşi pe cel de ţară.

Ca urmare era absolut necesara investirea si gasirea unei modalitati de a implementa aceste obiective prin executia veniturilor si cheltuielilor in economia Municipiului Bucuresti.

4. Angajarea cheltuielilor bugetare in proiecte publice locale

Angajarea reprezinta actul care generează obligaţia unei instituţii publice de a plăti o sumă de bani unui terţ pe baza unui act juridic (lege, contract, decizie mînisterială, hotărâre judecătorească). Angajarea este, deci, consecinţa deciziei luate în mod deliberat de un organ al administraţiei de stat. Astfel, in anul 2008 Primaria Municipiului Bucuresti s-a angajat in investirea in utilitati si in infrastructura, puncte esentiale in asigurarea unui echilibru economic si social in capitala Romaniei.

Avand in vedere faptul ca reţeaua de străzi, poduri şi pasaje rutiere a Municipiului Bucureşti cuprinde un număr de 5340 de străzi în lungime de 1.940 km, 17 pasaje rutiere şi 29 poduri, in anul 2008, un număr de 350 de străzi au fost în administrarea şi întreţinerea Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, restul fiind în administrarea primăriilor de sector prin care s-a incercat asigurarea unor conditii favorabile dezvoltarii. Dar nu numai: s-au desfasurat lucrări de reabilitare a infrastructurii supraterane (străzi, intersecţii, pasaje) concomitent cu reabilitarea traseelor de apă-canal, a reţelelor electrice şi de termoficare.